1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Statul de drept, justiţia şi feminismul în acţiune

31 august 2011

Dacă ar fi fost un tânăr alb, creştin, reprezentând clasa de mijloc, se poate presupune că nici şapte rânduri de articole favorabile nu l-ar mai fi putut spăla de păcatele sale, care ar fi devenit imprescriptibile.

https://p.dw.com/p/12Qe9
Nafissatou Diallo şi Dominique Strauss-Kahn, pe coperta revistei NewsweekImagine: Newsweek/dapd

Dar Diallo nu e nici una nici alta. E de culoare, provine din Africa, e de religie islamică, e săracă şi femeie. Ca atare, a devenit personajul politic perfect pentru ca varii feministe şi mişcări stângiste să profite de ceea ce reprezintă ea.

În siajul deciziei procuraturii new-yorkeze de a renunţa la urmărirea penală împotriva lui Dominique Strauss-Kahn, emigranta din Ghana, care a pretins că ar fi fost supusă unei tentative de viol din partea fostului şef al FMI, s-a dat de trei ori peste cap şi a redevenit ceea ce a fost. Respectiv, ceea ce fosta cameristă ar putea continua să fie în veci pururi: un ţap ispăşitor profesionist.

Mai nou, femeia din Ghana a devenit în ochii multor europeni de stânga "victima" justiţiei americane. Care, se ştie că, în conformitate cu preceptele corectitudinii politice, nu e niciodată în stare să sancţioneze adecvat crimele bărbaţilor albi, creştini, din prospera clasă de mijloc. Aceasta, deşi însăşi procuratura, căreia urma să-i fie martor principal, a  prins-o în repetate rânduri pe acuzatoarea Diallo cu minciuna.

Când a emigrat în Statele Unite, bunăoară, a pretins, ca şi în cazul Strauss-Kahn, că ar fi fost supusă unui viol în grup. S-a constatat că şi acel viol fusese inventat. Dar, ce contează.

Neue Zuercher Zeitung  aloca la 31 august aproape o pagină întreagă unui foarte amplu interviu cu feminista Christine Delphy, autoarea unei cărţi alcătuită din acuze la adresa celor care, în Franţa şi în Europa, au încercat să-i ia apărarea lui Dominique Strauss-Kahn.

Nafissatou Diallo FLASH Galerie
Nafissatou Diallo, care l-a acuzat pe DSK de viol, părăsind tribunalul din ManhattanImagine: AP

Spre supărarea feministei, aceşti oameni, între care şi o serie de politicieni destul de curajoşi să reziste ispitei de a se supune profitabil preceptelor corectitudinii politice, atrăseseră atenţia asupra necesităţii ca, într-un stat de drept, să nu se încalce prezumţia de nevinovăţie. Indiferent cine e şi pe cine reprezintă inculpatul.

„N-a fost moarte de om”, afirmase Jack Lang în apărarea colegului său de partid socialist, arestat la New York. Ceea ce n-a  întârziat să aprindă mânia proletară a autoarei feministe. Potrivit interpretărilor căreia prezumţia de nevinovăţie, care n-ar avea tradiţie în Franţa, fiind inclusă în codul penal francez abia în anul 2000, n-ar fi ce-i semnifică termenii.

Căci, potrivit interviului ei din ziarul elveţian, inculpatul degeaba se bucură de prezumţia de nevinovăţie. Fiindcă acuzatul "nu e nevinovat", ci ar "pluti", chipurile, „între vinovăţie şi nevinovăţie”, până ce justiţia ar stabili în ce parte se va înclina balanţa. 

Evident, există destule  violuri care, din nefercire, rămân nepedespite. Iar a fi alb, creştin, din clasa de mijloc nu e câtuşi de puţin o garanţie de nevinovăţie perpetuă.

Dar atâta "sagacitate" feministă, câtă exhibă Christine Delphy în interviul ei, mai rar. Frapant, în cazul afirmaţiilor ei din ziarul elveţian, nu e doar încercarea redefiniirii, pe criterii feministe, a înţelesului unor noţiuni clare precum cea de nevinovăţie, ca şi a principiilor justiţiei. Încă şi mai şocant e aerul firesc cu care Christine Delphy atacă frontal statul de drept.

Fără ca ziaristul elveţian să se impacienteze în reacţie la enormitatea declaraţiilor ei, autoarea feministă deplânge bunăoară numărul mare de achitări de inculpaţi nedovediţi. „Ar trebui ca justiţia să-şi fixeze priorităţi”, afirmă ea textual, sugerând că ar fi de datoria magistraţilor să condamne chiar şi fără probe suficiente.

Interviul se intitulează sugestiv: „Legea tăcerii a fost revocată”. În context, Delphy se arată satisfăcută de amplificarea subită, în urma afacerii Strauss-Kahn, a numărului de plângeri de viol depuse în justiţie. Dar, dacă i s-ar face voia, va mai exista oare justiţie? 

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Ovidiu Suciu