Statul paralel și iluziile vândute europenilor și lui Putin

Anterior, ambasadorul moldovean Andrei Neguța a mai fost convocat în repetate rânduri după restricții similare impuse jurnaliștilor, unor pretinși analiști politici, artiști și militari ruși din trupele de menținere a păcii de către Guvernul de la Chișinău. De asemenea, Neguța a fost convocat atunci când autoritățile moldovene l-au declarat persona non-grata pe vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, dar și când Republica Moldova a cerut ONU să-i susțină eforturile în vederea retragerii trupelor ruse de pe teritoriul național. De fiecare dată, Rusia a invocat „acțiunile neprietenești” ale Chișinăului, care „contrazic spiritul și litera Tratatului de prietenie și cooperare între Federația Rusă și Republica Moldova”.

Un „război” pentru proști

La 28 noiembrie, jurnaliștii ruși Aleksei Samoletov şi Marina Safronova au fost întorși de pe aeroportul Chișinău, iar Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a explicat că aceștia nu și-au putut explica scopul vizitei. Ei au spus că au venit într-o vizită privată, în timp ce autoritățile moldovene aveau informații că aceștia urmau să participe la prezentarea filmului lor documentar, „Bătălia pentru Salyut”- peliculă dedicată stării de urgență de la stația orbitară „Salyut-7” în 1985. Asta în condițiile în care autoritățile moldovene nu au avut nici o obiecție săptămâna trecută, când deputatul rus, Oleg Paholkov, care susține separatismul din zona de est a Ucrainei, a participat la o petrecere, împreună cu Igor Dodon, în beciul reședinței prezidențiale de la Condrița, au tăiat porcul și au cântat imnul Rusiei în beci.

De fapt, „războiul diplomatic” moldo-rus, cu interdicțiile de călătorie, l-a început Federația Rusă în martie 2017. Atunci, mai mulți oficiali moldoveni, între care șeful Centrului Național Anticorupție și un ministru adjunct de interne, au fost opriți pe aeroport în Rusia, interogați și percheziționați, iar Chișinăul a apreciat gestul autorităților ruse ca „hărțuire politică”. 25 de oficiali moldoveni au fost tratați atunci astfel la intrarea în Rusia. Unii chiar au fost puși sub „monitorizare internațională”. S-a întâmplat după ce procurorii moldoveni au făcut demersuri către autoritățile ruse în vederea creării unei comisii rogatorii pentru investigarea spălării a 22 de miliarde de dolari (bani proveniți din Rusia) prin intermediul băncii moldovenești „Moldinconbank”.

Fac show din diplomație

Faptul că autoritățile moldovene încearcă să facă show din inflamarea relațiilor cu Rusia, contrar uzanțelor diplomatice, creează percepția că guvernarea de la Chișinău își afișează atitudinea ostilă față de Rusia din considerente electorale. Partidul Democrat, care controlează momentan puterea în Moldova, vrea să fie perceput ca o formațiune pro-europeană - una care își permite să se răstească la Rusia. În ultimii ani, mai ales după ce Marian Lupu a fost înlocuit la conducerea partidului cu oligarhul Vlad Plahotniuc, PDM a migrat de pe stânga eșichierului politic spre centru-dreapta, jonglând acum cu slogane pro-europene. Nu a făcut decât să-i elibereze flancul stâng al politicii moldovenești pro-rusului Igor Dodon (pe care PDM l-a ajutat să câștige alegerile prezidențiale din 2016) și socialiștilor lui, în perspectiva alegerilor parlamentare cruciale din 2018. Vara aceasta PDM și PSRM, ajutați de popular-europenii lui Iurie Leancă au votat împreună trecerea la sistemul electoral mixt contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția, iar analiștii politici spun că aceasta este o dovadă că socialiștii și democrații se ajută reciproc și se pregătesc să guverneze împreună după 2018.

Oficial, socialiștii și Igor Dodon sunt în opoziție față de actuala guvernare - o rivalitate politică mimată, spun analiștii politici. Prin întoarcerea jurnaliștilor ruși de la aeroport, guvernarea, controlată de oligarhul Vlad Plahotniuc, nu a făcut decât să-i mai ofere lui Igor Dodon și PSRM-ului posibilitatea să exploateze electoral acest moment. Dodon a acuzat Guvernul de „atitudine antirusească” și a cerut de la acesta explicații în scris în legătură cu expulzarea jurnaliștilor ruși.

În realitate, cei doi actori politici nu fac decât să absoarbă bani și încredere - unul mizând pe faptul că va reuși să-i măgulească pe partenerii europeni, iar celălalt - pe Vladimir Putin.

Editorialistul Plahotniuc

Și pentru că scandalurile de corupție și blocarea reformelor i-au șifonat imaginea în fața partenerilor externi, liderul PDM s-a apucat să scrie editoriale în presa internațională. Le scrie în engleză, ca să le înțeleagă europenii, că de la ei trebuie să vină banii și anume ei trebuie să creadă că PDM și Plahotniuc sunt garanția „stabilității politice” și a cursului pro-european al Moldovei.

În ajunul summit-ului Parteneriatului Estic al UE, Vlad Plahotniuc a semnat un editorial în „EU Observer” în care titrează: „Parteneriatul Estic nu trebuie să fie descurajat de agresiunea din partea Rusiei”. Liderul PDM condamnă propaganda rusească și dă asigurări că partidul pe care îl conduce (PDM) „în cadrul coaliției de guvernare, va face tot posibilul pentru a implementa reforme și pentru a se asigura că Moldova rămâne fermă pe drumul european”. În realitate, chiar posturile de televiziune care fac parte din holdingul patronat oficial de Vlad Plahotniuc sunt acuzate de ONG-urile de media din Moldova că răspândesc propagandă rusească prin retransmiterea emisiunilor de la posturile toxice de televiziune din Rusia. Iar în ceea ce privește reformele garantate de Plahotniuc în editorialul din „EU Observer”, este suficient să amintim că UE a blocat ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro pentru Moldova și finanțarea reformării sectorului de justiție tocmai din cauza rezistenței patologice la reforme de care a dat dovadă guvernarea pe care și-a subordonat-o liderul PDM. În paralel, au fost îngrădite mai multe libertăți, mass media a fost concentrată în mâinile PDM și PSRM, iar momentan se consumă tentativa guvernării de a interzice filmarea cu dronele, după ce jurnaliștii de investigație au demonstrat, cu ajutorul acestora, luxul pe care și l-au creat, din bani furați, guvernanții.