„Statutul Franţei în cadrul UE rămâne neschimbat”

Deşi sondajele de opinie din ultimele săptămâni au sugerat destul de limpede, care va fi deznodământul referendumului din Franţa, pronunţarea rezultatelor finale a constituit, cu toate acestea, un şoc pentru Europa. Tocmai unul din statele fondatoare ale UE, şi patria iniţiatorului Constituţiei europene, Valéry Giscard d’Estaing, a spus: „nu”. O mare dezamăgire pentru preşedintele Franţei Jacques Chirac, care a militat personal pentru un vot favorabil procesului constituţional:

„Franţa a decis în mod democratic. Alegătorii s-au pronunţat, în majoritate, împotriva Constituţiei europene. Este dreptul lor de a decide în suveranitate, iar eu am înregistrat opţiunea lor. Dar interesele şi scopurile noastre rămân strâns legate de Europa. Franţa, un stat fondator al comunităţii europene, va rămâne, desigur, membru al UE, iar eu vă spun atât dumneavoastră, cât şi partenerilor noştri europeni, că Franţa îşi va menţine poziţia în cadrul UE şi-şi va îndeplini obligaţiile”, a rostit Jacques Chirac în declaraţia sa adresată poporului francez.

Eşecul referendumului constituie un prilej de sărbătoare pentru criticii Constituţiei Europene, în frunte cu Jean-Marie Le Pen, liderul partidului de extremă dreaptă Frontul Naţional, care a declarat deja „moartea Constituţiei”. Europa trebuie clădită pe un alt fundament, a continuat el, solicitând, în acelaşi timp, ca preşedintele Chirac să-şi asume consecinţele abdicând.

Cât despre motivele care i-au determinat pe francezi să respingă Constituţia europeană, acestea au, în realitate, puţin de a face cu procesul constituţional în sine. Francezii şi-au manifestat nemulţumirea faţă de conjunctura economică defavorabilă, şi faţă de rata şomajului în continuă creştere.

„Este un comportament tipic franţuzesc”, a declarat unul dintre alegători, „să respingem ceva din principiu, în loc să dăm un răspuns clar la întrebarea care ni s-a adresat. Noi am făcut Revoluţia franceză – vedeţi – ne place să tăiem capete... Iar aici e vorba de capul fantomei şomajului, de nemulţumirea generală pe care vrem s-o anihilăm.”

Reacţiile Europei faţă de referendumul din Franţa subliniază dezamăgirea generală provocată de deznodământul negativ. Europa nu poate progresa, rămânând să funcţioneze, în continuare, în baza tratatelor existente, după cum a declarat preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso:

„UE rămâne ceea ce este, pentru că dispunem de soluţii europene. Ne vom baza, în continuare, pe tratatele în vigoare, şi astfel ne vom continua munca. Dar în acelaşi timp va trebui să analizăm situaţia creată de votul francezilor, laolaltă cu toate problemele adiacente care decurg de aici.”

Germania se arată, de asemenea, dezamăgită de rezultatul referendumului. Cancelarul Schröder efectuase nenumărate vizite în Franţa pentru a milita în favoarea adoptării Constituţiei europene, iar ratificarea acesteia de către Bundestag şi Bundesrat era menită să încurajeze Franţa. Ministrul federal de Externe, Joschka Fischer, a declarat însă că eşecul referendumului din Franţa nu trebuie să stopeze procesul ratificării Constituţiei de către celelalte state membre ale UE:

„Cred că e important ca acum, înaintea adunării Consiliului European, să ne concentrăm toată atenţia asupra acestui subiect. Trebuie să analizăm cu grijă consecinţele care vor apărea. Procesul ratificării Constituţiei trebuie însă să continue. Extinderea UE este un fapt, iar această uniune extinsă trebuie să-şi ofere o Constituţie. Regretăm că cel mai important partener al nostru, Franţa, nu încurajează acest proces. Dar cred că acum suntem cu toţii chemaţi să reflectăm asupra consecinţelor acestui referendum”, a declarat la Berlin Joschka Fischer.

Vice-preşedintele Comisiei Europene şi fostul Comisar pentru Extinderea UE, Günter Verheugen, a afirmat:

„Nu trebuie să deducem de aici că Europa traversează o criză sau că procesul integrării s-a sistat. Europa îşi continuă drumul. A eşuat acum doar un proiect şi nu UE sau ideea unităţii europene”, a subliniat Verheugen.

Iar expertul Uniunii creştin-democrate pe probleme europene, Wolfgang Schäuble, a avertizat:

„Atitudinea manifestată de francezi poate fi considerată iresponsabilă, deoarece proiectul european, care este determinant pentru viitorul nostru comun, a fost defăimat în ochii populaţiei. Cine vede în Europa un ţap ispăşitor pentru propriile erori politice în plan intern, nu trebuie să se mire de eşecul unui asemenea referendum”, a regretat Wolfgang Schäuble.

Şi Angela Merkel, liderul partidului creştin-democrat, şi-a manifestat dezamăgirea faţă de votul negativ al francezilor, lansând, în acelaşi timp, un apel general de revenire la conceptul unei „Europe a cetăţenilor”. Procesul integrării europene trebuie să facă faţă acestei încercări deosebit de dificile, a declarat ea astăzi la Berlin, adăugând că Uniunea creştin-democrată sprijină în continuare Constituţia europeană.

Roland Koch, premierul landului Hessa (UCD), a specificat că aceste dificultăţi întâmpinate de-a lungul procesului de integrare ar trebui însă să ducă la o reconsiderare a ritmului extinderii europene, sugerând că votul negativ al francezilor ar fi, în fapt, o manifestare a refuzului lor faţă de procesul extinderii accelerat.

Europa ar avea nevoie de o pauză de respiro, a menţionat, în acelaşi sens, creştin-democratul Peter Müller, prim-ministrul landului Saar, cerând renegocierea condiţiilor de aderare ale României şi Bulgariei.