"Nu a existat liberă trecere pentru NSA".

Se vede limpede pe faţa lui Frank-Walter Steinmeier că nu are nicio tragere de inimă să apară în faţa camerelor de filmat şi a fotografilor. Şeful diplomaţiei germane şi-a luat în primire scaunul capitonat din Sala Europa a Bundestagului, unde va trebui să răspundă întrebărilor adresate de comisia parlamentară de anchetă, care încearcă să elucideze scandalul de spionaj NSA-BND de acum doi ani.

În esenţă, întrebarea care se pune este în ce măsură colaborarea transatlantică între serviciile secrete au încălcat legile germane. Presupunerile în sensul acesta au apărut după dezvăluirile făcute de fostul colaborator al NSA, Edward Snowden. Conform acestuia, BND ar fi permis serviciului secret partener din Statele Unite, NSA, acces la "nodurile" de Internet din Frankfurt. Astfel, cu ajutorul unor cuvinte cheie de căutare (selectoare), serviciul secret american ar fi monitorizat inclusiv comunicaţiile cetăţenilor germani. Dacă aceste acuzaţii s-ar dovedi adevărate, Steinmeier însuşi admite că ar fi vorba despre "o încălcare inacceptabilă a înţelegerilor între NSA şi BND".

"Solidaritate fără limite" după 11 septembrie 2001

Steinmeier a fost şef al cancelariei şi, simultan, coordonator al serviciului secret, în perioada 1999-2005. În acest interval au avut loc atentatele de la 11 septembrie 2001. Germania a garantat la acea vreme "solidaritate totală" celui mai apropiat partener, Statele Unite. În sprijinul luptei contra terorismului, Steinmeier a încheiat cu americanii aşa-numitul "Memorandum of Agreement" (MoA). Documentul nu a fost pur şi simplu o înţelegere oarecare, fără caracter obligatoriu, ci dimpotrivă, un contract "cu caracter obligatoriu", a spus ministrul german de externe în cadrul comisiei parlamentare. Este vorba mai exact despre un acord cu trei puncte centrale: controlul via BND, transparenţă reciprocă şi respectarea legilor germane.

Steinmeier este bine pregătit. În faţa lui se află o servietă albastră înfăţişând vulturul german. Din ea, oficialul german scoate un teanc de coli A4, nimic altceva decât declaraţia sa de deschidere, care durează fix 64 de minute. Social-democratul a prezentat exhaustiv situaţia apărută după momentul 11 septembrie. La acea vreme, a arătat acesta, s-a dorit garantarea unui "maxim de securitate" pentru cetăţeni. În acest sens, serviciile secrete trebuiau să coopereze atât la nivel naţional, cât şi internaţional.

Despre acţiunile operative, Steinmeier nu spune nimic

Ecologistul Konstantin von Notz şi-a exprimat "respectul" faţă de munca depusă de Steinmeier "mai ales după 11 septembrie 2001". Cu toate acestea, atât von Notz, precum şi colegii săi din alte partide, i-au adresat lui Steinmeier mai multe întrebări dificile. De pildă: ce a ştiut acesta despre funcţionarea selectoarelor NSA, interceptarea politicienilor germani sau operarea dronelor americane de la baza din Ramstein?

Cu răspunsurile primite, parlamentarii pot fi cu greu satisfăcuţi. Despre acţiunile operative ale serviciilor de informații sau militare, martorul Steinmeier nu spune nimic concret. Cu o excepţie: în cazul în care selectoare NSA au fost controlate de către partea germană, acest lucru s-ar situa "în afara profilului de activitate al BND". El însuși nu a văzut "niciodată" un selector al NSA și nici nu a primit informaţii în acest sens ca șef al cancelariei.

"Subevaluaţi situaţia în care ne-am aflat la acea vreme"

Cu cât este mai lungă interpelarea, cu atât mai plictisit pare să fie ministrul german de externe. Întrebările adresate lui Steinmeier se învârtesc de şase ore într-un cerc vicios. Martorul sortează documentele, se joacă cu stiloul, îşi toarnă cafea în cană. Din când în când pe faţa lui răsare un zâmbet ironic. Steinmeier a semnalat că parlamentarii nu trebuie să aștepte mai mult de la el, referindu-se în mod repetat la declarația sa de deschidere.

Propoziția cheie este că nu a existat nicio "liberă trecere pentru NSA". S-a avut în vedere şi protecția soldaților germani în Afganistan la începutul mileniului. Steinmeier spune apoi încă o propoziţie parlamentarilor: "Cred că subestimaţi situația în care ne-am aflat atunci." Propoziția nu sună deloc frivol. Mai degrabă pune pe gânduri.