1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Stoparea extinderii, dar continuarea integrării

Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti16 iulie 2014

Principalul atribut al programului politic prezentat de Jean-Claude Juncker pare a fi moderaţia.

https://p.dw.com/p/1CdnV
Imagine: picture-alliance/dpa

Programul noului preşedinte al Comisiei Europene a căutat să preia câte ceva din preocupările fiecărui grup politic sau naţional. Chiar dacă axa programului său rămâne disciplina fiscală şi oroarea de noi datorii, apar în programul conservatorului Jean-Claude Juncker şi obiective liberale, socialiste, ecologiste, dar şi un mod indirect de a linişti temerile euroscepticilor. ”În următorii 5 ani nu se va produce nicio nouă extindere”, a spus preşedintele Comisiei, argumentând că Uniunea are nevoie de timp să se obişnuiască cu aderarea a noi 13 state produsă într-un interval scurt de numai 10 ani. ”Uniunea are nevoie de un răgaz ca să poată consolida ceea ce s-a realizat până acum”.

Au urmat apoi nunaţele, care pentru români şi moldoveni sunt foarte importante. În următorii ani vor continua negocierile de aderare cu Serbia, dar nu vor fi deschise negocieri nici cu Ucraina şi nici măcar cu Moldova. ”Cu ţările aflate în vecinătatea estică, ca Moldova şi Ucraina - a spus Juncker - va trebui să intensificăm relaţiile de cooperare cu scopul de crea legături şi mai strânse pe plan economic şi politic”. Manfred Weber, reprezentantul grupului politic care l-a propus pe Juncker, afirma de asemenea, în intervenţia sa de marţi că ”Ucraina este o ţară europeană”, ceea ce dorea pesemne să spună că între UE şi Ucraina nu există o separaţie esenţială, ci doar una de conjunctură. Atâta doar că, uneori, anumite conjuncturi pot dura foarte mult.

De fapt declaraţia privitoare la vecinătatea estică are şi o componentă de politică externă, căci e un mod de a da asigurări Rusiei că UE nu va mai încuraja pe viitor mişcări politice ”neconforme” în acest spaţiu tulbure şi accidentat. Totuşi sensul principal al declaraţiei legate de stoparea extinderii este îndreptat către interior, către preocupările cele mai fierbinţi ale Europei occidentale mai cu seamă. Migraţia din afara şi din interiorul uniunii, concurenţa forţei de muncă ieftine, ciocnirile culturale au reprezentat în ultimii ani materia primă a discursului eurocritic. Or, e de remarcat că Jean-Claude Juncker nu a făcut, cel puţin în aparenţă, niciun rabat de la esenţa programului său politic. Astfel el a dat asigurări că va continua să apere libera circulaţie a lucrătorilor, chiar dacă a concedat autorităţilor naţionale dreptul de a combate ”interpretările abuzive şi frauduloase”. O altă nuanţă uşor restrictivă ar putea fi reţinută: ”Va trebui să promovăm mobilitatea forţei de muncă, în special în sectoarele aflate în deficit şi lipsite de calificările necesare”. Este o afirmaţie care sugerează o tentativă de reglementare. Dar Jean-Claude Juncker nu este propriu-zis un liberal, ci mai curând un politician care crede în intervenţiile bine ţintite.

Pentru români ar putea avea importanţă şi un alt aspect al programului său şi anume cel referitor la directiva detaşării lucrătorilor. În opinia noului preşedinte, în cadrul Uniunii aceeaşi muncă, prestată în acelaşi loc trebuie remunerată cu exact aceeaşi sumă de bani. La prima vedere ar putea fi în interesul lucrătorilor din Est, dar nu este sigur că eliminarea aşa-numitului dumping social va favoriza pe toată lumea. Ofertele pentru muncile sezoniere de pildă ar putea scădea simţitor. În orice caz, o asemenea măsură va fi în avantajul muncitorilor cu calificări precise şi în dezavantajul celorlalţi.

Probabil caracteristica cea mai importantă a acestui porgram este moderaţia, căci ea reuşeşte să evite reacţiile excesive şi să ţină în acelaşi timp cont de cele mai mari subiecte de îngrijorare.