Studiu: cum se formează un extremist

Proiectul şi-a propus să elucideze ce anume duce la delicte ce ţin de sfera criminalităţii cu motivaţie politică. În intervalul decembrie 2004 - decembrie 2008 au fost studiate sub formă de interviuri biografiile a 39 de extremişti şi terorişti, aflaţi preponderent în închisoare.

Scopul interviurilor a fost identificarea factorilor, din perspectiva făptaşilor, care au dus la o asemenea evoluţie în viaţa lor. Între reprezentanţii extremismului de stânga, de dreapta şi a celui islamist, s-a efectuat la final o comparaţie sistematică.

Studiul ajunge la următoarele rezultate centrale: mai întâi, procesele de radicalizare nu se deosebesc de dezvoltarea altor segmente de viaţă, cum ar fi şcoala, familia, petrecerea timpului liber.

Există asemănări între dinamica psihosocială a celor vizaţi, indiferent de orientarea lor ideologică. Între acestea se numără de exemplu provenienţa din familii dezbinate sau abandonul şcolar. Dar, în ciuda acestor asemănări, au fost descoperite şi motive foarte diferite care au dus la extremism.

Apoi, decizia apropierii de un mediu extremist este foarte adesea rodul purei întâmplări. Mediul extremist oferă aparent modalităţi de compensare a deficitelor din biografia şi personalitatea proprie.

Foarte interesant este că religia şi politica sunt pentru majoritatea celor intervievaţi de importanţă marginală. Primordiale sunt pentru ei coeziunea, legăturile sociale, sprijinul emoţional.

S-a descooperit de asemenea că fapte ce ţin de criminalitatea cu motivaţie politică nu au de fapt la origine motivaţie ideologică.

Autor: DPA, Ioachim Alexandru
Redactor: Medana Weident