1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

"Lupta pentru clasa de mijloc"

6 octombrie 2017

Deciziile nu se mai iau în funcţie de preferinţele de stânga sau de dreapta, votul se împarte acum între simpatizanţii şi opozanţii modernizării democraţiei germane. Un nou studiu realizat de Fundaţia Bertelsmann.

https://p.dw.com/p/2lN2I
Imagine: picture-alliance/dpa/J. Stratenschulte

Este un anunţ dramatic. Referindu-se la alegerile federale, Robert Vehrkamp vorbeşte despre "noi linii de conflict în democraţie între scepticii şi susţinătorii modernizării". Această linie se regăseşte în "divizarea" electoratului. Cercetătorul este unul din autorii amplului studiu pe tema alegerilor federale, prezentat vineri de către Fundaţia Bertelsmann sub denumirea de "Alegeri populare".

Experţii au analizat informaţiile, bazându-se pe datele obţinute de două institute de cercetare a opiniei publice din 621 de centre de vot, în urma chestionării a peste 10.000 de cetăţeni cu drept de vot, în perioada imediat următoare votului din 24 septembrie.

AfD şi clasa de mijloc

O concluzie importantă este că, în lupta pentru câştigarea clasei de mijloc, AfD face concurenţă serioasă partidelor din Uniunea Conservatoare (CDU/CSU). În această zonă, Alternativa pentru Germania a obţinut 20 la sută din totalul voturilor exprimate, fiind considerat totuşi "partid populist de dreapta". Comparativ cu anul 2013, reprezintă un plus de 14,6 procente. AfD a reuşit astfel "să câştige peste medie", după cum ne explică Christina Tillmann, directoarea programului "Viitorul Democraţiei" din cadrul Fundaţiei Bertelsmann. În paralel, CDU şi CSU au pierdut teren în rândul clasei de mijloc. Cu un minus de 15 procente, pierderea este mult mai mare decât în celelalte pături ale societăţii.

Vehrkamp nu poate spune cu exactitate ce efecte va avea acest vot pentru uniunea conservatoare, pe termen lung. El realizează o comparaţie cu SPD. Social-democraţii nu mai reprezintă astăzi - după cum au dovedit alegerile din 24 septembrie - un partid cu "un nucleu sigur". Ultima oară când SPD a reuşit să-şi convingă clientela politică, reprezentată de muncitori şi partea de jos a clasei de mijloc, a fost la alegerile din 1998. Atunci Gerhard Schröder, cu al său proiect roşu-verde, reuşea să întrerupă cei 16 ani de guvernare conservatoare dominaţi de Helmut Kohl. Ulterior, SPD şi-a pierdut alegătorii. Vehrkamp întreabă acum, pe bună dreptate, dacă "în contextul pierderii electoratului, Uniunea va avea de parcurs un drum similar cu SPD din ultimii 15 până la 20 de ani." Partidele trebuie să se ocupe din nou şi mult mai intens de alegătorii tradiţionali, pe care altfel "riscă să îi piardă definitiv".

Divizarea

O a doua concluzie importantă a studiului este că participarea sporită la vot a dus la o "sesizabilă reducerea a divizării sociale". Ceea ce explică diferenţele dintre prezenţa în număr mare la urne a rezidenţilor din zonele puternice atât economic, cât şi social şi lipsa de interes a locuitorilor din zonele defavorizate. În 2013, diferenţele erau de 29,5 puncte procentuale, acum au ajuns la 26,7 puncte procentuale.

Această reducere a diferenţelor este pozitivă, în opinia cercetătoarei Christina Tillmann, care a ţinut să precizeze că ea "contează pentru democraţie". Dar Tillmann a şi avertizat asupra pericolului formării unor zone sau regiuni în care "partidele tradiţionale să îşi înceteze activitatea, altfel spus să avem zone fără campanii electorale".

În reducerea acestor diferenţe a jucat un rol şi AfD, care a convins mai mulţi alegători să revină la dreptul de a-şi alege reprezentanţii la nivel federal, a mai precizat Tillmann. În proporţie de peste 65 la sută este vorba despre scepticii modernizării. Cu totul altfel se prezintă situaţia atunci când experţii, care califică AfD ca fiind un "partid populist de dreapta", se întreabă dacă noua formaţiune parlamentară va prezenta şi un program consecvent pentru alegătorii ei.

Forţa de integrare a democraţiei

Robert Vehrkamp crede că înlăturarea diferenţelor dintre clasele sociale reprezintă "o importantă problemă" pentru anii următori. Democraţia dispune mereu de "o mare forţă integrativă", pe care a dovedit-o şi va trebui să o dovedească şi în continuare.

Studiul, după cum a mai dezvăluit Vehrkamp, era aproape finalizat, dar nu publicat, în momentul în care preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier a ţinut discursul de ziua naţională a Germaniei şi, la 27 de ani de la reunificare, s-a referit la "noi ziduri invizibile". Discursul l-a bucurat pe cercetătorul Vehrkamp şi i-a motivat pe experţii Bertelsmann să aprofundeze teme precum "divizare" şi "linii de conflict". Încă o misiune pentru clasa politică germană şi nu numai.

Autori: Christoph Strack / Alina Kühnel