SUA îşi amplifică presiunile asupra Iranului

Iranul a protestat virulent împotriva înăspririi de către America a sancţiunilor impuse regimului fundamentalist-islamic de la Teheran, din pricina susţinerii terorismului de către oficialii iranieni. Conform executivului iranian, sancţiunile ar încălca dreptul internaţional.

Sastisite şi enervate de politica rusească şi chineză de blocare a eforturilor occidentale menite să convingă Iranul să renunţe la construcţia unei bombe atomice, SUA au trecut unilateral la acţiune.

Americanii au transpus o ameninţare mai veche, înăsprind sancţiunile impuse regimului de la Teheran. Washingtonul a condamnat forţele de şoc ale regimului, aşa-numitele gărzi revoluţionare, şi în special unitatea lor de elită, „al Kuds”, întrucît livrează teroriştilor arme de distrugere în masă. Al Kuds a fost trecută pe lista ţărilor şi organizaţiilor care susţin terorismul.

Efectele sancţiunilor

Acest demers deschide larg posibilitatea îngheţării conturilor americane ale membrilor gărzilor revoluţionare şi pedepsirii firmelor, care întreţin relaţii de afaceri cu Iranul, relevă ziarul american Washington Post. Sancţiunile ar putea afecta sute de firme diverse care fac comerţ cu iranienii. Fiindcă gărzile revoluţionare controlează bună parte din economia Iranului şi deţin concerne în industria textilă şi petrolieră, posedă mari întreprinderi de construcţii şi telecomunicaţii şi interese majore în sistemul bancar. Incît măsurile afectează nu doar ministerul iranian al apărării, ci şi marile băncile sau întreprinderi persane şi străine.

In esenţă, potrivit şefei diplomaţiei americane, Condoleeza Rice, sancţiunile interzic „oricărui cetăţean american sau oricărei organizaţii particulare să încheie tranzacţii financiare cu instituţiile vizate. In plus le vor fi îngheţate conturile oriunde este în vigoare jurisdicţia americană”.

Motivele aplicării sancţiunilor

Ministrul american al finanţelor, Hank Paulsen, a ţinut să evidenţieze odată în plus motivele deciziei adoptate la Washington. Potrivit lui, „Iranul abuzează de legăturlie sale financiare globale pentru a derula activităţi nucleare, pentru a-şi dezvolta rachetele balistice precum şi spre a finanţa terorismul”.

Guvernul SUA acuză ministerul iranian al apărării de proliferare a armelor de distrugere în masă. Concomitent, Casa Albă învinuieşte Teheranul de ajutorare a grupărilor teroriste şi extremiste din regiune. Iranul, s-a subliniat în repetate rînduri la Washington, îi sprijină deopotrivă pe talibanii din Afganistan, pe extremiştii şiiţi din Irak şi susţine grupări teroriste, fundamentalist-islamice precum cea libaneză, Hezbolah, ori cea palestiniană, Hamas.

Reacţia rusească

In reacţie, Rusia s-a pus din nou de-a curmezişul demersurilor americane, criticînd înăsprirea sancţiunilor antiiraniene. De luni de zile, Moscova şi Beijingul temporizează sistematic eforturile occidentale din Consiliul de Securitate ONU, de a debloca situaţia prin sporirea sancţiunilor impuse regimului de la Teheran. Comunitatea Internaţională bănuieşte Iranul că e pe cale să fabrice bombe atomice.

Totuşi, secretarul departamentului de stat american, Condoleezza Rice, a subliniat că SUA favorizează în continuare soluţionarea diplomatică a litigiului. Or, potrivit oficialilor americani, strădaniile diplomatice nu vor avea succes, dacă nu sunt însoţite de o perceptibilă sporire a presiunilor exercitate asupra iranienilor.

Decidenţii americani despre pericolul iranian

De altfel, vicepreşedintele SUA, Dick Cheney, a subliniat faptul că, „împreună cu alte ţări” – o evidentă aluzie la statul evreu – America „nu va permite Iranului să deţină arme nucleare”.

Iar preşedintele american George Bush a reliefat recent cît de periculos este regimul iranian. „Conducătorul Iranului a anunţat că vrea să distrugă Israelul. De aceea le-am spus partenerilor mei că, dacă doresc să evite un al treilea război mondial ar trebui să aibă interesul să împiedice Teheranul să-şi procure cunoştiinţele necesare fabricării bombei atomice”, a reliefat şeful executivului american, referindu-se aluziv la Rusia lui Putin.

Încît demersul american se adresează în bună măsură Moscovei. Viceşeful diplomaţiei americane, Nicholas Burns a transmis Kremlinului şi Chinei comuniste un mesaj clar, recomandînd guvernului rus „să înceteze să mai vîndă arme Iranului, iar guvernului chinez să pună capăt investiţiilor efectuate în Iran, care a devenit principalul, partner comercial al Beijingului”.