1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

SUA îşi asumă un rol mai important în protecţia climei

18 decembrie 2009

SUA intenţionează să joace un rol mai substanţial în lupta împotriva schimbărilor climatice. În ultima zi a summitului de la Copenhaga, la lucrări a participat şi preşedintele SUA, Barack Obama.

https://p.dw.com/p/L7v0
Preşedintele american, Barack Obama, la sosirea la CopenhagaImagine: AP

Astfel, administraţia de la Washington s-a declarat dispusă să contribuie la fondul anual de 100 de miliarde de euro, destinat măsurilor de mediu în ţările sărace.

Preşedintele Braziliei, Ignacio Lula da Silva, a fost contactat telefonic în urmă cu două zile de liderul de la Casa Albă. Preşedintele Barack Obama i-a dat lui Lula da Silva asigurări că ţările lor vor continua şi în viitor strânsa cooperare pe teme de mediu. Obama a subliniat însă că succesul depinde de participarea tuturor ţărilor la proiectele de mediu.

Preşedintele american s-a implicat în ceea ce se întâmplă la reuniunea la vârf pe teme de mediu, înainte chiar de a sosi în capitala Danemarcei. Delegaţia americană, trimisă în avangardă la locul desfăşurării conferinţei, este foarte numeroasă şi consistentă.

Printre reprezentanţi se numără influentul senator John Kerry, laureatul premiului Nobel pentru pace, Al Gore şi şefa diplomaţiei, Hillary Clinton. Mulţi văd în SUA o frână, însă America manifestă voinţă de cooperare.

Congresmenul democrat Ed Markey este încredinţat că întreaga lume vrea ca America şi China să preia conducerea în politica de mediu.

Şefa diplomaţiei americane, Hillary Clinton, a anunţat că ţara sa este gata să ofere o contribuţie la fondul destinat programelor de mediu din ţările sărace.

Începând din anul 2020, acestea urmează să primească anual 100 de miliarde de euro. Şi Clinton a subliniat că succesul acestei iniţaitive depinde de fiecare ţară în parte.

Bundeskanzlerin Angela Merkel mit Hillary Clinton
Hillary Clinton şi Angela MerkelImagine: AP

"Să nu existe dubii cu privire la dorinţa SUA de a obţine aicim, la Copenhaga, un acord de succes pentru a gestiona această provocare globală. Nu trebuie uitat că sunt necesare eforturi comune."

Mai mult, SUA nu au de oferit. Ţelurile de mediu americane sunt cu mult sub medie. Până în 2020, administraţia de la Washington şi-a propus o reducere cu 17 la sută a gazelor cu efect de seră. Spre comparaţie, UE este gata să se oblige în vederea unei reduceri cu 30 la sută a acestor noxe.

Administraţia Obama nu dispune într-adevăr de un prea larg spaţiu de manevră, fiindcă opoziţia este puternică în Congres. Mulţi senatori, atât republicani cât şi democraţi, sunt de părere că programele de mediu nu sunt un stimul pentru economie şi se tem de o creştere masivă a şomajului.

Totodată, Congresul decide mai întâi asupra tuturor promisiunilor financiare făcute de administraţia Obama. Acestea sunt problemele interne americane, la care se adaugă solicitarea Casei Albe, de instituire a unor mecanisme internaţionale de control în domeniul climei.

Această iniţiativă este respinsă strict mai ales de către China. Robert Gibbs, purtătorul de cuvânt al administraţiei de la Washington, apreciază însă că astfel de mecanisme de control şi asigurare a transparenţei sunt obligatorii.

"Dacă oamenii îşi doresc cu adevărat un acord, şi preşedintele vrea acest lucru, atunci ar trebui convenită mai multă transparenţă. Astfel, principalul obstacol ar fi eliminat. "

Autori: Nicole Markwald/Joachim Alexandru
Redactor: Rodica Binder