SUA şi politica faţă de Irak

Preşedintele american a cerut Congresului şi opiniei publice să aibă răbdare. In forul legislativ din capitala americană şi în rîndul populaţiei au sporit totusi îndoielile în legătură cu înţelepciunea unui angajament irakian tot mai costistitor. Corul celor alarmaţi de situaţia din Irak a luat deci şi peste ocean proporţii, după ce escaladarea atentatelor şi ciconirilor din Irak s-a soldat în cursul acestei luni cu 100 de victime din rîndul forţelor americane. Ingrijorare au provocat îndeosebi atentatele sinucigaşe de la Bagdad şi Basra, rezistenţa prelungită a suniţilor din Falugia şi rebeliunea extremistului şiit Moktada el Sadr, precum şi anunţata retragere din coaliţia forţelor statelor voluntare a militarilor brigadei spaniole şi latinoamericane.

Unii analişti şi oficiali prevăzuseră însă amplificarea dificultăţilor şi înmulţirea ciocnirilor şi atentatelor teroriste pe măsură ce se apropie data prevăzută să marcheze transferul suveranităţii către irakieni, la 30 iunie, transfer pe care extremiştii islamici şi insurgenţii suniţi încearcă din răsputeri să-l torpileze. Pe fundalul situaţiei din Irak, preşedintele Bush, care a reliefat în repetate rînduri că violenţele declanşate de adversarii coaliţiei sunt menite să împiedice accesul la stabilitate şi democraţie a Irakului îşi reiterează tot mai frecvent apelurile la rezistenţă şi răbdare.

"Irakienii se întreabă dacă americanii vor da bir cu fugiţii. Nu, cît timp mă voi afla la Casa Albă, americanii nu o vor lua la fugă", a făgăduit Bush textual.

Dar presiunile asupra administraţiei au sporit. Congresmenii au discutat timp de trei zile cu membrii administraţiei şi forţelor armate. Din convorbirile purtate a reieşit că preţul angajamentului american în Irak, de 5 miliarde de dolari lunar, va continua să crească. Doar prelungirea cu trei luni a prezenţei în zonă a 20.000 de militari suplimentari îi va costa pe contribuabilii de peste ocean alte 700 de milioane de dolari, potrivit estimărilor şefului statului major al armatei, generalului Myers.

Opoziţia din Congres cere prezentarea cît mai rapidă a estimărilor costurilor reale ale operaţiunilor irakiene, în vreme ce preşedintele încearcă să cîştige timp şi să evite pe cît posibil, pînă la alegerile din noiembrie, orice nouă solicitare de fonduri din partea forului legislativ. Spre a se ameliora situaţia securităţii din Irak, executivul de la Washington favorizează metode noi, bunăoară crearea unei forţe militare irakiene de elită şi reintegrarea în armată a unor foşti membri ai partidului guvernamental Baath. După intervenţia americană de anul trecut se trecuse la epurarea severă a ciracilor fostului regim condus de Saddam Hussein.

Bătută în cuie rămîne în schimb data transferului puterii la 30 iunie, deşi tot mai mulţi congresmeni se întreabă cui anume i se va remite controlul asupra ţării. Indoieli se manifestă şi în rîndul electoratului, care în decembrie susţinea în proporţie de 2 treimi cursul prezidenţial. Acum nu-l mai sprijină pe Bush decît circa o jumătate din americani.

I