Subiecte vechi - evoluţii noi

Cazul Kurnaz, cetăţean german de origine turcă, fost deţinut la Guantanamo a readus în prim plan rolul pe care l-au deţinut în eliberarea tîrzie a acestuia, Otto Schilly, fost ministru de interne în cabinetul Schröder şi actualul ministru de externe Frank Walter Steinmeier, fostul şef al cancelariei. Investigaţi de o comisie specială a serviciului federal de informaţii, cei doi lideri politici şi-au reafirmat convingerea că au acţionat corect. Ce să mai zicem? Se întreabă cotidianul PFORZHEIMER ZEITUNG.

Pentru LA LIBRE BELGIQUE nu încape îndoială că ministrul german de externe Steinmeier şi-a salvat în cursul investigaţiilor propria piele. El iese fără zgîrieturi dintr-o afacere deloc glorioasă şi fiindcă opinia publică nu manifestă simpatie faţă de Kurnaz dar şi fiindcă Angela Merkel are nevoie de ministrul ei.

Vinovat sau nu, primejdios sau nu, acestea sunt întrebările pe care statul de drept ar fi trebuit să le clarifice deîndată ce l-ar fi recuperat pe Kurnaz eliberat din detenţia de la Guantanamo sau doar transferat.. De aceea, continuă FRANKFURTER RUNDSCHAU ideea, cazul Kurnaz este de fapt un caz de morală.

Dreptul la scurtarea suferinţei

Legată de morală şi de prerogativele statului de drept este şi problema pe care o dezbate Bundestagul: legalizarea dispoziţiei pe care un pacient care suferă de o boală incurabilă o dă pentru a nu i se mai prelungi cu mijloace artificale viaţa.

Chestiunea, dintre cele mai delicate a fost adusă în discuţie de fapt de chiar medicina paleativă supertehnologizată crede RECKLINGHAUSER ZEITUNG. Impotriva unor reglementări de către stat a deciziei pacientului de a trăi mai departe sau de a renunţa la viaţă se pronunţă THURUNGER ALLGEMEINE fiindcă nici un pacient nu poate fi forţat prin lege să trăiască împotriva propriei sale dorinţe.

GENERAL ANZEIGER din Bonn nuanţează poziţia menţionînd că deşi dreptul la viaţă trebuie respectat pînă şi în cazurile în care speranţa de viaţă este extrem de redusă, obligativitatea de a trăi mai departe nu poate fi impusă pacientului.

Orientul Mijlociu

Sancţiunile impuse Iranului par a nu fi avut efectul disuasiv sconat, cel puţin pînă acum. Ba chiar dimpotrivă, fiindcă după ce arestarea militarilor britanici din ordinul regimului mullahilor s-a produs, scenariul se transfromă în cel al unei luări de ostateci scrie NEUE PRESSE.

Pentru a preîntîmpina escaladarea unei crize sunt necesare înţelepciunea şi clar viziunea, de care însă politica Teheranului mînată de frenezii fundamentalist religioase nu are cum să dea dovadă scrie DERNIERES NOUVELLES D'ALSACE. In culise, gerdiştii revoluţiei islamice cer o replică dură scrie DIE PRESSE atrăgînd atenţia asupra faptului că prelungirea crizei agravează situaţia în care se află regimul mullahilor.

Faye Turney, singura femeie în grupul celor 15 militari britanici arestaţi de Teheran într-o scrisoare adresată parlamentului de la Londra ar fi cerut retragerea militarilor britanici din Irak. Problema retragerii revine şi azi în paginile ziarelor internaţionale.

Două decizii diferite, cea a Senatului în care retragerea din Irak nu este obligatorie şi cea a Camerei Reprezentanţilor care fixează începutul operaţiunii la 1 septembrie 2008, pentru preşedintele Bush se deschide un al doilea front, la el acasă notează CORRIERE DELLA SERA deciziile adoptate de Congres în ultima perioadă semnalînd şi o cotitură a politicii americane asemănătoare cu cea din războiul din Vietnam.

NBC HANDELSBLAD, ziar olandez, consideră că fixarea unei date la care poate începe retragerea nu este un lucru înţelept, dat fiind haosul din Bagdad şi răspunderea militarilor americani pentru reinstituirea dreptăţii şi a ordinii.

America doreşte ca printr-un parteneriat solid cu Egiptul şi Arabia Saudită să preia din nou cîrma în Orientul Apropiat scrie LA CROIX, comentînd planul saudit de pace pentru regiune. In continuare, ziarul francez menţionează că expansionismul şiit în Irak sau în Liban înfricoşează Egiptul şi Arabia Saudită, temeri pe care cele două state le împart cu Israelul care şi el vede în Teheran cel mai puternic adversar.

Cultura românească în presa internaţională

În paginile de foileton a două mari ziare surparegionale germane pot fi citite azi croncile spectacolului cu piesa „Kebab” a tinerei autoare romane Gianina Cărbunariu. Citez doar titlurile articolelor care salută performanţele dramatice ale piesei: „Europa la frigare. Sex şi durere - „Keba”b pe scena Berliner Schaubühne”, scrie FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, „Kebab - noua dramaturige românească la Berlin” titrează DIE WELT.