Succese şi decepţii ... Bilanţul fostului şef al IAEA

Mohammed el Baradei sperase să-şi poată încununa îndelungata activitate în fruntea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică prin soluţionarea măcar în linii mari a probabil celui mai fierbinte conflict din ultimii ani : conflictul nuclear cu Iranul. N-a avut însă parte de acest succes. Dimpotrivă, adoptarea, vinerea trecută, a unei rezoluţii împotriva Iranului, ar putea provoca o nouă escaladare a conflictului.

În ciuda acestei ultime decepţii, El Baradei se poate declara satisfăcut de bogata sa activitate, de succesele obţinute. Înaintea controversatului program nuclear iranian, în vizorul aAgenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică a figurat mulţi ani Irakul. Dacă a existat cineva care a militat în lunile dramatice premergătoare războiului din Irak din 2003, neobosit, împotriva unei intervenţii militare în ţara celor două fluvii, acela a fost El Baradei .

Împotriva războiului din Irak

Alături de predecesorul său, suedezul Hans Blix, Mohammed el Baradei a reiterat de nenumărate ori că inspectorii agenţiei sale nu au găsit nicio dovadă privind derularea în secret a unui program nuclear irakian. Preşedintele George W. Bush nu s-a lăsat însă impresionat de declaraţiile sale, şi a insistat asupra declanşării războiului. Restul se ştie. Mai ales faptul că americanii nu au reuşit, nici după cele mai minuţioase căutări, să descopere în Irak arme de distrugere în masă, fie ele atomice sau biologice.

Atitudinea consecventă şi integră a directorului general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică a fost răsplătită prin acordarea premiului Nobel pentru pace în 2005. Preşedintele Bush nu s-a putut împăca însă până la urmă cu egipteanul de la Viena, care i s-a opus şi mai departe, reiterând aceleaşi declaraţii, de data aceasta cu privire la Iran. În acelaşi timp, el a dat Republicii Islamice, semnatare a Acordului de Neproliferare Nucleară, asigurări că inspectorii IAEA cooperează în mod optim cu agenţia nucleară iraniană.

El Baradei n-a putut împiedica însă solicitarea Consiliului de Securitate al ONU, impusă de SUA, ca Iranul să sisteze orice procedură de îmbogăţire a uraniului. El a fost, în consecinţă, constrâns să declare că Republica islamică nu s-a conformat acestei cereri, situaţie care a culminat cu adoptarea rezoluţiei de săptămâna trecută.

În favoarea exploatării nucleare în scopuri civile

Irakul şi Iranul au fost însă doar două din temele complexe, dominante, ale activităţii lui El Baradei la conducerea IAEA.

Revizuirea Acordului de Neproliferare Atomică a deţinut şi ea un rol central. Pe fundalul creşterii constante a preţului energiei şi al poluării prin exploatarea resurselor minerale, lumea devine tot mai dependentă de centralele nucleare. În acelaşi timp, trebuie însă garantată folosirea acestora în scopuri paşnice.

Nici această iniţiativă nu i-a adus şefului organizaţiei vieneze simpatia administraţiei Bush, care a mers atât de departe până la a-l spiona telefonic, sub pretextul că soţia acestuia, ar fi de origine iraniană, ceea ce ar explica atitudinea sa complice cu Republica islamică. Relaţiile lui El Baradei cu Washingtonul s-au ameliorat abia sub Barack Obama care, şi el, militează pentru o lume fără arme nucleare. Un alt semnal pozitiv din direcţia Casei Albe a fost participarea SUA la negocierile cu Teheranul.

„Trebuie să lucrăm concomitent în privinţa dezarmării nucleare, a controlului şi protecţiei fizice a materialului nuclear şi a garantării multinaţionale a aprovizionării energetice",

-a declarat recent el Baradei. Opiniile sale sunt conforme cu statutul şi misiunea organizaţiei IAEA, înfiinţată în contextul doctrinei paşnice a preşedintelui Dwight D. Eisenhower. Prin urmare, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică nu a fost creată primordial în scopul controlării armelor atomice din lumea întreagă, ci pentru coordonarea proiectelor de cercetare nucleară în scopuri civile, în diverse domenii, de la medicină până la agricultură.

Cu nouă prea mult

Cu timpul, organizaţia a devenit un aparat greu de urnit: rezoluţiile sale sunt adoptate de către Consiliul Guvernatorilor care, la rândul lor, execută ordinele propriilor lor guverne, iar pentru acestea, calculele politice contează deseori mai mult ca realitatea. Ceea ce s-a putut observa şi la sfârşitul săptămânii trecute. În ciuda rezoluţiei împotriva Iranului, El Baradei susţine în continuare că Republica Islamică este departe de a construi bomba atomică. Cu toate acestea dezarmarea nucleară rămîne pe mai departe o chestiune stringentă. În prezent există nouă puteri atomice ceea ce înseamnă, cu cuvintele lui El Baradei, că ele sunt cu nouă prea mult.

Autor: Peter Philipp/Ana-Maria Fischer-Dieskau

Redactor: Rodica Binder