Succesele Chinei la Olimpiadă - muncă şi talent sau doping sistematic?

Înotătoarea chineză de 16 ani Ye Shiwen a bătut categoric recordul mondial în proba de 400 de metri, pe care a câştigat-o fără drept de apel. Mai mult, pe ultimii 50 de metri, sportiva chineză a înotat mai repede decât cel mai rapid înotător bărbat prezent la Londra.

Pentru mulţi jurnalişti occidentali, a fost clar: aici s-a intervenit cu ajutorul chimiei. Antrenorul american John Leonard a calificat performanţa lui Ye drept "necredibilă".

Tânăra înotătoare a reacţionat spunând că se simte nedreptăţită, dar că acuzele nu au până la urmă niciun efect asupra ei. "Când câştigă altcineva din altă ţară, nimeni nu suspectează nimic. De ce se ridică semne de întrebare dacă câştig eu?"

Relatările din presa occidentală au stârnit indignare şi în rândul populaţiei chineze, care sărbătoreşte succesele atleţilor din China. Userii serviciului chinez de microblogging Weibo au numit-o pe Ye "zeiţă" şi "mândria tuturor chinezilor". Succesele sportivilor înseamnă pentru mulţi chinezi dovada creşterii proeminenţei ţării lor. Statul investeşte mult pentru menţinerea acestei situaţii.

Căutătorii de talente chinezi vizitează până şi grădiniţele pentru a descoperi viitori campioni. În cazul lui Ye Shiwen, mâinile ei deosebit de mari ar fi calificat-o încă de mic copil pentru o viitoare carieră de înotătoare.

Dacă un copil este considerat potrivit, el este mutat la un internat sportiv special. Acolo începe pentru micuţ o viaţă plină de greutăţi: disciplină de fier, antrenamente până la epuizare. Şi de bătăi se vorbeşte tot timpul în presa apuseană. Totuşi, puţini se lasă speriaţi de aceste perspective. Ines Geipel, fostă atletă în RDG, care s-a ocupat de educaţie sportivă în China, explică:

"Copiii vin din sate sărace. Succesele lor, dacă le au, îi fac apoi capabili să dea de mâncare unui sat întreg. Atleţii poartă răspunderi uriaşe. Nu se poate da vina pe ei, ci trebuie pusă întrebarea cum poate fi creat şi susţinut un astfel de sistem."

Înaintea Jocurilor Olimpice de la Beijing din 2008, Ines Geipel a încercat să facă lumină asupra sistemului sportiv chinez. Ea a călătorit în China cu o delegaţiei a comisiei de sport din Parlamentul german pentru a verifica acuzaţiile de practicare a dopajului sistematic, încă din şcoli.

Cercetarea a fost una extrem de dificilă, spune experta germană. Serviciile secrete chineze au făcut totul pentru a o submina. Geipel a crescut la rândul ei într-un internat sportiv, în fosta Germanie de Est. Ea i-a dat în judecată ulterior pe funcţionarii sportivi din fosta RDG pentru dopaj forţat. Ea nu are nicio îndoială că aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în internatele sportive din China.

"Ştim că China este principalul producător de Epo, de hormoni de creştere artificiali, de steroizi. În laboratoarele de testare din Germania, cercetătorii nu mai pot descoperi nimic, substanţele care vin din China sunt deosebit de bine dozate încât trec nedetectate."

În China au existat în ultimii ani cazuri de doping spectaculoase. În 2006, înaintea Olimpiadei de la Beijing din 2008, autoritatea naţională anti-doping a luat cu asalt o şcoală sportivă din Anshan, în nord-estul Chinei. Au fost găsite acolo aproape 300 de eprubete cu Epo şi 141 de porţii de anabolice.

În 2000, când înaintea Olimpiadei de la Sydney s-a anunţat că există un nou test anti-Epo, China şi-a retras brusc 27 de atleţi.

Ye Shiwen a fost testată deja de numeroase ori. Ea a fost declarată "curată", potrivit preşedintelui Comitetului Olimpic Britanic, Colin Moyniham. El consideră inapte speculaţiile care o vizează pe tânăra înotătoare din China, după toate testele. Criticii sistemului sportiv chinez nu se lasă însă înduplecaţi. Ines Geipel:

"Aici ceva e putred, de la cap la coadă. Este clar că Ye e un mare talent. Dar performanţele ei sunt atât de improbabile, încât e greu de crezut că sunt realizabile. Fiziologic, ele nu sunt posibile. Asta o ştie oricine care se pricepe la înot."