1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Succesul calculatoarelor – început de IBM şi finalizat de alţii

Rolf Wenkel/ Maria Pascu10 august 2006

La 12 august 1981 concernul american IBM introducea pe piaţă primul computer personal. Nimeni nu a bănuit pe atunci că aparatul mare şi greoi, extrem de scump va avea doar un sfert de secol mai târziu o piaţă de desfacere internaţională cu peste 880 de milioane de sisteme instalate. De fapt, cutia cea gri a transformat mapamondul dintr-o societate industrială într-una a informaţiilor. Şi cu toate că inovaţia a venit de la IBM, alţii fac astăzi afacerile cele mai profitabile în domeniu

https://p.dw.com/p/B2mn
IBM 5150 - primul calculator personal
IBM 5150 - primul calculator personalImagine: Heinz Nixdorf MuseumsForum (HNF)

La începutul anilor 80, computere se găseau doar în facultăţi, institutele de cercetare sau marile concerne. Maşinile de calcul ocupau săli uriaşe, necesitau echipe întregi de tehnicieni şi costau milioane de dolari. Nimeni nu-şi imagina atunci că într-o zi calculatoarele îşi vor face intrarea în birouri şi sufragerii. Însă cu modelul IBM 5150 apărut la 12 august 1981 situaţia s-a schimbat. Andreas Stiller, redactor şef la revista de specialitate „c’t” îşi aminteşte:

„Modelul acela nu avea nici măcar un procesor, numai două unităţi pentru dischetă. Când porneam calculatorul trebuia fixată mai întâi ora şi data. Spaţiul de memorie era de doar 640 kilobyte şi existau de pe atunci oameni precum Bill Gates care pretindeau că acest stadiu va fi suficient pentru totdeauna.”

Desigur că după apariţia primului model al IBM, nenumărate firme au încercat şi ele să participe la succesul computerelor. Astfel au apărut alternative la modelul IBM precum Apple II, Commodore sau Atari care erau deja de pe atunci mai uşor de folosit decât cutia gri proiectată de IBM.

„Aceea nu era doar spartanică ci şi foarte scumpă. Un calculator IBM cu monitor şi imprimantă costa pe atunci 35.000 de mărci. Inimaginabil astăzi.”

Gurile rele pretind că dacă istoria ar fi decurs conform dorinţelor IBM am sta şi astăzi în faţa monitoarelor verzi şi am bate în calculator comenzi criptice care trebuie învăţate pe dinafară. Andreas Stiller recunoaşte:

„Dezvoltarea calculatoarelor nu a fost continuată de IBM, ci de alte firme.”

Adevăraţii promotori ai computerelor au fost întotdeauna adolescenţii – oricât de ciudată pare a fi această afirmaţie. Copii au cerut mereu pentru jocurile lor mai multă memorie şi o mai mare viteză de procesare – toate acestea nefiind de găsit la IBM.

Iar faptul că firma americană a renunţat la dezvoltarea propriilor programe de software a fost încă o greşeală gravă. IBM a încredinţat invenţia sistemelior de operare unui tânăr pe nume Bil Gates, ceea ce a pus bazele imperiului Microsoft.

Mai târziu, IBM a încercat să repare greşelile trecutului şi să rescrie istoria lansând pe piaţă un calculator nou cu un sistem de operare inovativ. Însă comunitatea Windows era deja mult prea mare pentru ca această încercare să fie de succes. Astfel, după mulţi ani de pierderi. IBM s-a văzut forţat să vândă domeniul calculatoare producătorului chinez Lenovo.