Succesul economic al României şi criza PSD

Actualul executiv român recoltează laude în occident. România reapare azi într-un context pozitiv în presa apuseană de limba germană. Neue Zuercher Zeitung online elogiază bilanţul economic al guvernului Tăriceanu, scriind că „România seduce prin echilibrul ei bugetar”. Citim în continuare: „potrivit datelor provizorii, guvernul Tăriceanu a reuşit să-şi încheie primul an de mandat aproape fără nici un deficit, în ciuda remanierii sistemului fiscal, o măsură adoptată la începutul anului 2005 în răspăr faţă de dorinţele FMI”. Conform informaţiilor furnizate de de ministerul de finanţe, România străluceşte în prezent „printr-un deficit minim cifrat la 0,8 la sută din Produsul Intern Brut”, în pofida masivei reduceri a taxelor şi impozitelor introduse de guvernul PNL-PD. „De unde reiese că prin introducerea unei scăzute taxe unice de impozitare s-a realizat unul din scopurile remanierii fiscale”, acela de a încuraja intrarea în legalitate a celor ce nu-şi prea plăteau dările.

Sub titlul "Socialiştii români în poziţie defensivă", acelaşi ziar abordează, pe larg, şi criza care a cuprins PSD în urma acuzaţiilor de corupţie planînd asupra lui Adrian Năstase şi a lui Dan Ioan Popescu. Cotidianul helvet semnalează, pe lîngă „afacerea mătuşa”, acuzele lansate de Năstase împotriva preşedintelui Băsescu şi intenţia lui de a da în judecată Evenimentul Zilei, ziar care „consideră că fostul premier a acumulat o avere nedeclarată de 10 milioane de dolari”. Cotidianul elveţian se referă şi la audierea lui Năstase de către DNA, după care demnitarulş pesedist „n-a vrut să facă nici un comentariu”, precum şi la recunoaşterea de către liderul PSD, Geoană a faptului că partidul său traversează o perioadă grea. „Formulări mai puţin indulgente”, scrie ziarul elveţian, ”apar în comentarii ale presei (româneşti) consemnînd apocalipsa prin care trec social-democraţii, al căror partid se vede pedepsit pentru că liderii lui au omis să-l înnoiască. In calitatea lui de eminenţă cenuşie, Ion Iliescu a acoperit afecerile oneroase ale tovarăşilor săi pentru a-i putea controla”, mai citim în ziarul elveţian, care utilizează ca sursă cotidianul bucureştean Adevărul, potrivit căruia „după plecarea de la putere a fostului preşedinte Iliescu, magnaţii socialişti n-au făcut decît să-şi vadă de interesele lor particulare”. In concluzie, cotidianul din Zuerich îl citează pe Cristian Pirvulescu, potrivit căruia „actuala criză îi conferă PSD şansa de a se restructura din temelii”.

Ziarele apusene continuă să abordeze pe larg pericolul atomar iranian şi eforturile Comunităţii Internaţionale de a-i face faţă. Frankfurter Allgemeine Zeitung cere occidentului să nu se lase dus de nas de duplicitarul regim iranian. Un regim, care încearcă să divizeze Comunitatea Internaţională şi să profite nu numai de pe urma intereselor economice ale Rusiei şi Chinei ci şi „de tendinţa europenilor de a se menţine la nivelul vorbelor goale, de lipsa lor de entuziasm în a trece la fapte”. Iranienii, scrie Izvestia din Moscova „sunt convinşi de imposibilitatea unui război, ceea ce explică provocările antioccidentale ale preşedintelui Ahmadinejad, săvîrşite de şeful statului în măsura în care e sigur că nu va fi tras niciodată la răspundere”. De aceiaşi părere e şi Jyllands-Posten din Copenhaga, care subliniază că diplomaţia, care a eşuat pînă acum lamentabil, „nu-i mai impresionează de mult pe iranieni şi că traducerea lor în faţa Consiliului de Securitate nu-i va speria cîtuşi de puţin, decît dacă Rusia şi China se solidarizează total cu occidentalii”. Ceea ce e foarte îndoielnic. Cu atît mai mult cu cît şi pentru Moscova şi pentru Beijing petrolul şi infrastructura iraniane devin, conform ziarului italian Corriere della Sera, tot mai importante. Ziarul austriac de stînga Der Standard crede că ar fi util să se ia în considerare şi alte modalităţi de combatare a pericolului nuclear iranian decît recursul la forţă, ba consideră chiar că primejdia ar fi neglijabilă, „devreme ce nici India şi nici Pakistanul nu s-au folosit de bombele lor atomice”.

Comentatorii germani dedică spaţii ample şi instituirii unei comisii de anchetă parlamentare, menite să investigheze prezumtivul ajutor acordat bombardierelor americane de către agenţii serviciilor secrete germane infiltraţi în Irak. Săptămînalul Der Stern relevă că a întreprins cercetări proprii din care reiese caracterul fals al informaţiilor anonime livrate massmediei germane. Potrivit lor, spioni germani ar fi dirijat bombardarea de către americani a unui restaurant în care s-ar fi presupus că se află Saddam Hussein. Dictatorul ar fi fost localizat de agenţi în baza unei coloane de limuzine Mercedes, care, în realitate n-a existat, după cum notează publicaţia germană. Potrivit ziarului Leipziger Zeitung, în debutul operaţiunilor militare din Irak autorităţile germane, în frunte cu fostul ministru de externe Fischer, cu ministrul de interne din epocă, Otto Schily şi cu actualul şef al diplomaţiei germane, Steinmeier, pe atunci ministru în cancelariatul federal, ar fi promis SUA ajutorul serviciului de informaţii externe al Germaniei.

La Libre Belgique se întreabă dacă fostul cancelar Schroeder a jucat un joc dublu în Irak, şi cît mai rămîne oare din credibilitatea fostului guvern de stînga, social-ecologist, de la Berlin. Saechsische Zeitung se arată indignat de posibilitatea ca fostul guvern „să se fi pus în scenă ca înger al păcii, în timp ce furniza informaţii utile războiului purtat de americani”. General-Anzeiger din Bonn relevă că partidele germane din opziţie insistă asupra învestirii unei comisii de anchetă spre a se profila, deşi „investigaţia are toate şansele să se dovedească rapid drept perfect inutilă”. Sueddeutsche Zeitung din Muenchen consideră că ar exista „o contradicţie între democraţie şi serviciile de informaţii, care se cere cît mai mult redusă, inclusiv, la rigoare, prin instituirea de comisii de anchetă care să suplinească lipsa de informaţii de care suferă adesea comisiile parlamentare de control menite să-i supravgheze pe agenţii secreţi.