Suferă democraţia de astenie ?

Tensionat, spectaculos, amuzant – sunt calificative uzuale nu doar în lumea show-urilor televizate ci şi în sfera politicii. Este premiza de la care porneşte articolul de fond publicat pe prima pagină a cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG la acest început de săptămînă.

Una din cauzele acalmiei care dăinuie în pofida apropiatelor alegeri parlamentare ar fi însă, în optica ziarului citat, tocmai prea puternica asemănare a regiei campaniei electorale cu cea a show-urilor televizate în care efectele speciale şi partidele de pugilism retoric constituie miza supremă. Faptul că, într-o campanie electorală, în cauză nu se află performanţele politice ale finalului unei legislaturi ci evaluarea întregii perioade ca şi creditarea celora viitoare, este dat uitării - ceea ce ar putea fi nu numai un indiciu al devitalizării democraţiei ci şi un afront la adresa unor societăţi care aspiră la nimic mai mult decît la corectitudinea alegerilor.

Cu toate acestea, nu puţini comentatori se întreabă dacă realmente se poate vorbi în aceste zile, în Germania, de o campanie electorală, de vreme ce pînă deunăzi liniştea care domnea a fost aproape excesivă, opinează SCHWÄBISCHE ZEITUNG.

Presimţind că atmosfera calmă care s-a instalat ar sluji doar partidelor unionale şi aflînd că Angela Merkel continuă să se situeze pe primul loc în topul simpatiei, relevă AUGSBURGER ALLGEMEINE ZEITUNG, social democraţii se simt angoasaţi. Deşi şi-au propus să nu o atace direct pe şefa Guvernului german, notează RHEIN ZEITUNG, din raţiuni strategice, încă actualii parteneri de coaliţie au virat dezbaterile pe terenul problemelor de conţinut. Tonul a devenit ceva mai dur, micile împunsături între partenerii marii coaliţii nu au reuşit să spulbere, însă, caracterul anost al întrunirilor electorale - estimează NORDWEST ZEITUNG. Pînă cînd, din disperare, după ce Angela Merkel pare a fi cucerit şi inimile unor social-democraţi, liderul acestora, Franz Müntefering, etichetat de WESTFALEN BLATT drept maestrul propoziţiilor scurte, a trecut la atac.

Între altele, crede social-democratul Müntefering, Merkel nu ar fi interesată decît de propria carieră. Ciudat este că acuzaţia o formulează, după cum observă KIELER NACHRICHTEN, exact bărbatul care, ca nimeni altul, a ţesut intrigi şi a făcut carieră, ani la rînd, în propriul partid. Numai că liderul social –democrat în vîrstă de 69 de ani va trebui să-i caute cu lumînarea pe cei dispuşi să-i dea crezare, conchide cotidianul citat.

Într-o autentică democraţie, înţelegerile trebuie respectate iar treburile zilnice trebuie să se conformeze codului procedural - scrie THE TIMES, referindu-se de astă dată la alegerile din Afganistan, unde unicul element constant al vieţii de zi cu zi îl constituie prezenţa militară, iar în sînul guvernului - corupţia. Ce s-a ales din victoria aliaţilor occidentali din 2001 în Hindukuş?, se întreabă cotidianul francez LE PROGRES, reamintind că scrutinul de joi va trebui să marcheze un pas decisiv spre democraţie şi reconstrucţia ţării. Răspunsul nu întîrzie: populaţia Afganistanului nu vrea să aibă nimic de-a face cu tensionatele alegeri lipsite de perspectivă. LE FIGARO consideră că totuşi, în pofida erorilor comise de Washingotn şi NATO, cauza afgană merită să fie sprijinită. Dezinteresul manifestat faţă de ea, avertizează RHEINISCHE POST, sporeşte însă riscul unui eşec.

Despre un cu totul remarcabil succes literar al Hertei Müller, scriitoarea germană originară din România, relatează pe larg cotidianul german DIE WELT în ediţia sa online ca şi în suplimentul literar de la finele săptămînii. Noul roman al Hertei Müller, marea magiciană a cuvîntului, scrie cotidianul citat, este o creaţie cu totul ieşită din comun, bazată pe o documentaţie într-atît de neobişnuită, încît se sustrage oricărei încercări de categorisire, se poate citi în cronica semnată de Ruth Klüger, publicată în ziarul citat. Etnicii germani deportaţi în lagărele sovietice după sfîrşitul celui de-al doilea război mondial au fost măcinaţi de dorul ţinuturilor lor de baştină – subtitrează acelaşi ziar articolul în ediţia online, precizînd că romanul Hertei Mueller tematizează destinul germanilor din România, scoţîndu-l din uitare, pentru a-l prezenta unui public pentru care noţiunea de „etnici germani din răsărit” constituie o vocabulă străină.