Sultanul Pamuk a venit la Bucureşti

Un sultan care a cucerit nu doar respectul, dar chiar şi aurul lumii apusene. Acest sultan a vizitat în ultimele trei zile Bucureştiul, oraş despre care spune că îi aminteşte foarte mult de iubitul său Istanbul. După ce timp de câteva săptămâni bucureştenii i-au privit chipul răspândit pe panourile publicitare, a venit şi momentul întâlnirii directe cu laureatul premiului Nobel pentru literatură în 2006 şi în acelaşi timp câştigătorul celor mai importante premii literare europene. Sultanul Orhan Pamuk a venit la Bucureşti.

Libertatea cuvântului în Turcia

Primul câştigător al Nobelului care vizitează România în ultimele două decenii, a contrariat de nenumărate ori prin părerile sale politice opinia publică din Turcia. Orhan Pamuk a fost chiar condamnat în ţara sa natală pentru vina de a fi insultat sentimentul naţional turcesc, în momentele în care a afirmat că un mare număr de armeni şi kurzi au fost ucişi în Turcia. Referitor la aceste controverse, scriitorul a declarat că: „ Există într-adevăr o problemă kurdă în Turcia, dar pentru mine ca scriitor, este mai curând vorba de o problemă a libertăţii cuvântului. Pentru ca noi toţi cetăţenii turci să trăim împreună în pace, trebuie să avem o completă libertate de exprimare, nu doar în problema kurdă, ci în orice altceva. Şi nu avem o astfel de libertate”.

Literatura şi propaganda

Pamuk a ţinut totuşi să precizeze că nu a venit la Bucureşti pentru a discuta despre politică ci despre cărţile sale: „ Arta romancierului este opusă propagandei, scrierii de romane politice. Dacă vrei să scrii ceva bun, trebuie să fii capabil să te identifici chiar şi cu persoanele care au ideile cele mai incorecte politic. Eu cred că Turcia ar trebui să fie parte a Uniunii Europene, dar acesta nu este cel mai important lucru din viaţa mea. Cel mai important este să scriu cărţi bune, iar al doilea este să reuşesc să fiu un om bun şi decent. Frumuseţea unei cărţi este acel lucru pe care niciodată nu îl voi sacrifica. Întregul meu angajament moral este dedicat frumuseţii cărţii. Probabil că bucuria de a scrie ficţiune este bucuria de a-ţi asculta demonii interiori. Îi respect. Ei mi-au dăruit un întreg univers literar”.

O singură carte pe trei continente

În cazul lui Orhan Pamuk, dimensiunea universală a romanelor sale nu este doar un clişeu verbal. Scriitorul turc este fascinat de cheile diferite în care romanele sale sunt înţelese pe continente diferite: „ Scriu romane şi ele sunt citite în atât de multe feluri. Am trăit şi eu experienţa de a nu putea controla cum îmi sunt citite cărţile de-a lungul lumii. În Europa, în general, cărţile mele sunt citite ca descrieri ale vieţii în Turcia, cum sunt turcii ăştia? Să-i primim şi pe ei în Europa? Astfel de întrebări se pun în Europa datorită Uniunii Europene. Mi-a spus odată un jurnalist olandez: „Orhan, ştiu că vrei să vezi Turcia în U.E., dar după ce ţi-am citit romanul Zăpadă, am decis că asta nu ar fi o idee prea bună”.

În S.U.A. pe de altă parte, atenţia americanilor se îndreaptă spre islam. Cum sunt oamenii din ţările islamice, cum trăiesc, ce este islamul? Asta este pentru că după 11 septembrie, în America există o problemă islamică, inventată. În Asia, cărţile mele se citesc în încercarea de a descoperi rezolvarea conflictului dintre o tradiţie glorioasă şi confortul unei civilizaţii occidentale moderne”. Vizita scriitorului turc la Bucureşti a umplut până la refuz sala Ateneului român, cu cititori şi admiratori. Cu zâmbetul larg şi degajat al artistului ajuns la apogeu, Orhan Pamuk a strălucit sub tirul întrebărilor şi sub privirea soliilor otomane de pe frescele istorice ale Ateneului. În urmă cu câteva secole, românii luptau până la moarte cu armiile sultanului. Astăzi sultanul Pamuk este primit la Bucureşti cu aplauze.