Sume exorbitante, spaime galopante, eşecuri morale

Cît de mare trebuie să fie dezastrul pentru ca Rezerva Federală Americană să fie dispusă să treacă la astfel de măsuri – se întreabă cotidianul DIE WELT referindu-se la inundarea pieţii cu un bilion de dolari. Deocamdată mizeria de pe pieţele imobiliare europene este departe de a avea dimensiunile celeia americane iar Banca Centrală Europeană dispune de suficiente instrumente pentru a veni în ajutor economiei şi a nu pune în joc soarta monedei Euro – scrie cotidianul german citat şi conchide: Pe cît de dramatică este şi ar mai putea deveni actuala criză, pe atît de important este ca în alegerea mijloacelor de a o diminua să fie luate în calcul consecinţele pe termen lung ale măsurilor adoptate. Fiindcă ar fi catastrofal dacă într-o bună zi economiile, pensiile, asigurările de viaţă nu ar mai valora doi bani din cauză că Băncile de Emisie au pierdut din vedere principala lor misiune.

Dar- constată SÜDDEUTSCHE ZEITUNG - bilionul american sporeşte presiunile asupra Băncii Centrale Europene şi cum cifrele aflate în joc depăşesc orice putere de imaginaţie, nu-i de mirare observă MITTELDEUTSCHE ZEITUNG că şi în Europa scepticismul, neîncrederea sporesc pe măsură ce managementul american al crizei devine tot mai acţionist, mai pompieristic, mai populist.

AUGSBURGER ALLGEMEINE temperează temerile opinînd că în eventualitatea unei agravări a crizei, guvernul german ar mai avea cîţiva aşi în mînecă în timp ce guvernul american a dat deja toate cărţile pe faţă. Numai că într-o criză globală cum este cea de acum, măsurile eficiente nu mai pot fi aflate la nivel naţional atrage atenţia cotidianul francez L’UNION.

Observînd ce se petrece în Franţa DIE PRESSE conform principiului că un rău nu vine niciodată singur, presimte apropierea unui alt coşmar: neliniştile sociale.

Calm,NEUE ZÜRCHER ZEITUNG întrevede în protestele din Franţa doar un ritual şi nu un semnal de alarmă.

Alarmante par a fi în schimb consecinţele poziţiilor tot mai conservatoare expuse şi adoptate de Papa Benedict al XVI-ea şi cu prilejul turneului său african constată cotidianul catolic LA CROIX şi scrie: biserica pare a se înstrăina tot mai mult de realitate, rănindu-i profund pe credincioşii catolici prin valul de critici şi ponegriri abătut asupra clerului şi asupra lor înşile.O imensă pagubă conchide ziarul francez citat.

Relatările recente ale unor militari israelieni care au participat la ofensiva din Gaza stîrnesc nelinişte în opinia publică atestînd o disponibilitate îngrijorătoare de a recurge la violenţă din proprie iniţiativă relatează NEUE ZÜRCHER ZEITUNGEN.

LA REPUBBLICA deplînge deriziunea morală a trupelor israeliene. Faptul că înalţii ofiţeri au promis o elucidare a cazului, legitimează revendicările deja enunţate în plan internaţional şi în faţa Consiliului de Securitate ONU de investigare a operaţiunilor militare israeliene în fîşia Gaza deduce cotidianul olandez TROUW.

În sfîrşit –procesul secolului cum consideră FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG judecarea şi condamnarea tatălui incestuos şi ucigaş Josef Fritzl, - este comentat azi în aproape toate ziarele germane şi internaţionale.

În optica cotidianului ABENDZEITUNG din München condamnarea făptaşului la închisoare pe viaţă este pedeapsa meritată. Iar în viitor, autorităţile şi cetăţenii vor trebui să fie mai atenţi la ce se întîmplă în vecini. Austria vecină scrie DER NEUE TAG are nevoie de linişte după cavalcada de ştiri proaste şi nu ar mai dori să audă repetată, aceeaşi întrebare şi anume dacă nu cumva indiferenţa faţă de celălalt, obiceiul de a întoarce privirile de la ce este rău şi urît, este o specialitate a micilor localităţi uitate de lume în republica din Alpi.

O specialitate elveţiană este oricum păzirea cu orice preţ a secretului bancar, ştiut fiind totuşi că în băncile helvete sunt depuse uriaşe sume provenite unele dintre ele din evaziuni fiscale. Ministrul federal al finanţelor Peer Steinbrück a atacat violent această specialitate din care motiv şi-a atras şi criticile cotidianului NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, care trece în revistă istoria alterării lente tocmai din pricina secretului bancar a relaţiilor dintre Berna şi Berlin. Dar chiar dacă ministrul federal de finanţe nu a recurs la tonul cuvenit atunci cînd s-a referit la paradisurile fiscale, şi evident la Elveţia, el nu trebuie ţintuit la stîlpul infamiei consideră LÜBECKER NACHRICHTEN .