Summit-ul UE la final

Cei mai uimiţi au fost jurnaliştii aflaţi în capitala Europei: pentru prima oară, un summit UE a fost scurtat cu o zi. În mod normal, reprezentanţii celor 28 de state membre poartă dezbateri aprinse - lucru care, în trecut, a dus deseori la prelungirea reuniunii sau la sesiuni extraordinare destul de neplăcute. De data aceasta, însă, puţin înainte de ora 23:00, noul preşedinte al Consiliului UE, Donald Tusk, a spus: "Am terminat." Cea de-a doua zi a reuniunii a fost anulată.

A fost primul summit sub conducerea lui Tusk. În calitate de premier al Poloniei a luat parte la 47 de asemenea întâlniri, deci are experienţă. Pe ordinea de zi, el a trecut doar două puncte: viitoarea politică faţă de Rusia şi programul european de investiţii menit să revigoreze economia. Alte subiecte urmează să fie abordate la următorul summit, cel din februarie.

Sancţiunile impuse Rusiei se menţin

În relaţia cu Rusia, UE intenţionează să-şi menţină strategia. Sancţiunile economice nu vor fi anulate. Toate căile rămân deschise în vederea soluţionării, pe cale diplomatică, a conflictului ucrainean. De la summit-ul cu Ucraina, organizat acum un an la Vilnius, strategia Europei a devenit din ce în ce mai clară, a afirmat cancelarul Angela Merkel:

"Cred că anul acesta am demonstrat că noi, europenii, putem răspunde la unison unei asemenea provocări câtă vreme, pe de o parte, i-am transmis Rusiei mesaje limpezi, iar pe de alta am arătat disponibilitate de compromis. Şi nu în ultimul rând prin sprijinul pe care i-l acordăm Ucrainei."

Ca marea majoritate a reprezentanţilor celor 28 de state membre, Angela Merkel nu doreşte relaxarea sancţiunilor impuse Rusiei. Conform unor surse diplomatice, Italia şi Cehia ar pleda pentru mai puţină stricteţe în condiţiile în care restricţiile afectează economia anumitor ţări europene. În opinia majorităţii, însă, sancţiunile n-ar trebui nici înăsprite - aşa cum intenţionează SUA să facă.

Niciun motiv de bucurie

Preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, este pentru menţinerea unei politici ferme faţă de Moscova. Grybauskaite consideră absurdă declaraţia lui Vladimir Putin care a învinovăţit Uniunea Europeană pentru vărsarea de sânge din Ucraina. Totodată, reprezentanta Lituaniei respinge convingerea liderului de la Kremlin că străinătatea ar fi cauzat criza economică şi financiară din Rusia. "Era de aşteptat să caute ţapi ispăşitori. Cred că sancţiunile noastre încep să dea roade", a declarat Dalia Grybauskaite.

Înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Federica Mogherini, consideră că nu e cazul ca europenii să se bucure de greutăţile financiare ale ruşilor, cauzate de deprecierea rublei. "Nu sunt veşti bune nici pentru Rusia, nici pentru Ucraina, nici pentru Europa sau restul lumii", a avertizat Mogherini.

Suplimentarea ajutoarelor pentru Ucraina

Din cauza problemelor din Rusia, şi Ucraina este supusă unor presiuni masive. Ţara aflată în pragul falimentului a solicitat suplimentarea ajutoarelor de la Bruxelles. În privinţa acestui aspect, reprezentanţii statelor membre au rezerve.

Kiev-ul va primi o nouă infuzie de capital abia după demararea reformelor, a subliniat cancelarul Merkel: "Dorim să ajutăm Ucraina, însă principala condiţie este să-şi reformeze sistemul şi să combată energic corupţia." Iarna aceasta Uniunea Europeană va suporta o parte din factura la gaz a Ucrainei la "Gazprom".

Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, ar fi dorit să ia parte la summit în calitate de invitat. N-a fost chemat, aşa că a rămas la Kiev. Recent, cancelarul Angela Merkel a purtat convorbiri telefonice atât cu Putin cât şi cu Poroşenko.

Şefa Executivului de la Berlin încurajează negocierile între părţi, în vederea încetării ostilităţilor din estul Ucrainei, dacă s-ar putea înainte de Crăciun. Sau cel puţin ar trebui trasată o linie de demarcaţie pentru separarea celor două tabere. "Sper într-o întâlnire. Dar e numai o speranţă", a afirmat Angela Merkel.

Multe întrebări fără răspuns

UE a aprobat elementele de bază ale fondului de investiţii pe care noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, îl consideră pilonul viitoarei sale politici economice. Însă multe detalii nu sunt puse la punct - a afirmat preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite.

Nu se ştie dacă cele 21 de miliarde de euro, reprezentând capital propriu, vor atrage investitorii privaţi astfel încât fondul european să atingă volumul de 315 miliarde de euro. Şi nici ce proiecte şi după ce criterii vor fi promovate, nu e limpede încă.

Înainte ca premierii celor 28 de state membre să garanteze, fiecare, capitalul ce urmează să fie vărsat la fond, aceştia doresc mai multe informaţii. Premierul italian Renzi se bucură de înfiinţarea fondului, pe care îl consideră sfârşitul politicii europene de austeritate. Cancelarul Merkel i-a tăiat avântul: contribuţiile la fond ar trebui considerate cheltuieli de la buget. În anumite circumstanţe, acestea ar putea duce la creşterea nivelului datoriilor.

La sfârşitul lunii ianuarie, CE intenţionează să propună forma juridică a fondului european de investiţii ce urmează să fie aprobat ulterior de către Consiliul de Miniştri şi Parlamentul European. Preşedintele PE, Martin Schulz,a lansat un apel către ţările comunitare care sunt invitate să participe la fond cu cât mai mult posibil: "Nu se poate să anunţăm mereu proiecte care trezesc speranţa în oameni şi după aceea să le spunem că n-avem bani. Cred că lumea s-a cam săturat să tot audă asta."

Ţările membre au înaintat la Bruxelles o listă interminabilă cu dorinţe şi nevoi - proiecte ce ar urma să fie finanţate cu bani de la noul fond: de la construirea de viaducte la creşe şi grădiniţe sau chiar o centrală nucleară în Marea Britanie.