Summitul mondial de la Nairobi a început

Protocolul de la Kyoto, semnat în anul 1997, este considerat primul pas în direcţia reducerii efectelor climaterice provocate de populaţia umană. Statele industrializate conveniseră atunci, să reducă emisiile de gaze de seră cu 5% până în anul 2012, în comparaţie cu nivelul înregistrat în anul 1990. Ţările în dezvoltare nu s-au obligat atunci la nici o măsură de diminuare a poluării, acestea rămânând în grija exclusivă a statelor industrializate.

Antemergătorul protocolului de la Kyoto a fost convenţia semnată cu ocazia summitului mondial de la Rio de Janeiro, din anul 1992. Textul acelei convenţii stabileşte că emisiile de gaze de seră trebuie reduse la un nivel, care să permită ecosistemelor să se adapteze la schimbările climaterice pe cale naturală şi care să nu pericliteze producţia de hrană. Cercetătorii sunt de părere, că acest deziderat poate fi împlinit, dacă temperatura globală nu va creşte cu mai mult de două grade comparativ cu era preindustrială.

Protecţia mediului trăieşte o adevărată "Renaissance"

Fostul preşedinte al programului Naţiunilor Unite pentru Protecţia Mediului, Klaus Töpfer, a declarat în contextul deschiderii summitului de la Nairobi că în acest domeniu nu se poate urni nimic cu uşurinţă. Totuşi Töpfer apreciază că suntem martorii unei renaşteri a politicii de protecţie a mediului, în contextul în care s-a conştientizat în sfârşit la nivel mondial, că deteriorarea condiţiilor climaterice periclitează dezvoltarea economică a fiecărei ţări. „Protecţia mediului nu este un bun de lux, pe care şi-l permit numai bogaţii”, a subliniat Klaus Töpfer, afirmând astfel necesitatea ca şi statele în dezvoltare să contribuie la acest deziderat. În fond este şi o problemă economică, de reducere a costurilor cu energia, iar tehnologiile eficiente vin mai ales în beneficiul economiilor emergente.

Expertul în probleme de mediu înconjurător, care este în prezent profesor la o universitate din Shanghai, plasează Germania pe un loc fruntaş în clasamentul mondial al utilizării energiei din surse regenerative, precum energia eoliană. „Acestea nu mai sunt demult nişte aberaţii ale unor fanatici ecologişti”, spune Klaus Töpfer, care atrage atenţia şi asupra faptului că exportul de tehnologie energetică asigură şi noi locuri de muncă în Germania.

Planuri de viitor există, dar protocolul de la Kyoto încă nu şi-a atins obiectivele

Planurile se conturează în felul următor: Germania şi alte state europene doresc să continue diminuarea emisiilor de gaze de seră şi după anul 2012, dacă ţările în dezvoltare se obligă să aplice şi ele un viitor protocol. O întrebare la fel de deschisă precum cea, dacă principalul responsabil pe plan mondial pentru poluare, SUA, va decide în sfârşit să aibă un angajament susţinut în probleme de protecţie a mediului. America este în continuare singurul stat al G8, care refuză implementarea protocolului de la Kyoto, deşi contribuie cu 21% din totalul emisiilor de gaze de seră la deteriorarea condiţiilor climaterice.

Este însă foarte improbabil, ca administraţia Bush să se arate dispusă să accepte ţinte fixe ale reducerii de emisii poluante. Guvernul american se bazează mai degrabă pe obligaţii asumate voluntar la nivel de ramuri industriale.

Situaţia mediului înconjurător este alarmantă

„Suntem prezenţi aici cu un mandat din partea întregii umanităţi, pentru că un lucru trebuie să ne fie foarte clar: Schimbările climaterice au devenit în ultimul timp una din cele mai mari ameninţări, cu care umanitatea va fi vreodată confruntată”, a declarat vicepreşedintele kenian, Moody Awori, în discursul său inaugural. Iar rezultatele ultimelor studii constituie într-adevăr motiv de îngrijorare.

Temperatura globală este la un nivel atât de ridicat, cum nu a mai fost înregistrat în ultimii 12.000 de ani, încălzirea cea mai îngrjorătoare fiind înregistrată în ultimii 30 de ani. NASA a emis un raport luna trecută, în care semnala topirea alarmantă a maselor glaciare din Groenlanda. Cercetători britanici au avertizat, că o treime a planetei s-ar putea confrunta cu secete, dacă tendinţa de încălzire nu va fi oprită în viitorul apropiat.

Guvernul federal german doreşte să abordeze tema poluării mediului înconjurător în cadrul celor două preşedinţii pe care le va deţine de la 1 ianuarie 2007: cea a Uniunii Europene şi cea a Grupului celor 8 state cele mai industrializate. Cancelarul Angela Merkel şi premierul britanic Tony Blair au adoptat vineri la Londra o declaraţie comună în acest sens.