Summitul NATO - un cadru ideal pentru negocieri
1 aprilie 2008
România se complace în ideea că perioada marii migraţii către Vest a luat sfârşit, scrie astăzi Neue Zürcher Zeitung, cu referire la invitaţia ambasadei române din Berna adresată jurnaliştilor elveţieni, de a participa la Bucureşti la o serie de discuţii pe marginea acestui subiect. Migraţia forţei de muncă române este un subiect important deoarece în aprilie şi iulie, cantoanele elveţiene vor hotărî în ce măsură Tratatul comunitar asupra liberei circulaţii cu România se va aplica şi în Elveţia. Iniţiativa autorităţilor române demonstrează, în opinia editorialiştilor elveţieni, că guvernul de la Bucureşti este preocupat mai degrabă de problemele sale de imagine decât de combaterea eficientă a migraţiei. Altminteri, cifra oficială a migraţiei, de sub un million de persoane, n-ar contrazice atât de flagrant statisticile Asociaţiei sindicatelor române care indică cifra de 3,4 milioane.
Alt editorial consacrat României a apărut astăzi în publicaţia electronică Eurasisches Magazin, care constată că subiectul delicat al independenţei provinciei Kosovo nu produce doar dezbinarem, ci şi conciliere. În România, de pildă, Kosovo aduce pacea. “Atât de unită ca în privinţa statutului provinciei Kosovo, n-a mai fost demult tagma politică română. Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu-Tăriceanu, de o veşnicie certaţi iremediabil, abordează această chestiune la unison, la fel ca şi partidele lor. Cu toţii subliniază neobosiţi”, scrie Eurasisches Magazin, că nu poate fi creat cu niciun preţ un precedent”. Editorialistul se opreşte în analiza sa cu precădere asupra a două posibile motive ale acestei reacţii la unison – pe de-o parte neîncrederea comună faţă de minoritatea maghiară, iar pe de alta, un anumit orgoliu al românilor de a se distanţa de atitudinea marilor puteri occidentale.
În plan intern subiectul principal în paginile presei germane este acordul obţinut ieri, la Potsdam, de sindicate şi patronate, asupra unui nou pachet salarial, conform căruia veniturile salariaţilor publici vor creşte eşalonat în 2008 şi 2009 cu opt procente.
Cotidianul berlinez Tageszeitung afirmă că “cine vrea să cunoască situaţia financiară a maselor în Germania, trebuie să cerceteze noul pachet salarial, care-i avantajează mai ales pe angajaţii cu venituri mici. Problema este însă, continuă ziarul, “cine sunt aceştia? Deoarece funcţionarii, de pildă, se simt în continuare dezavantajaţi prin numărul de ore de lucru de în medie 40 pe săptămână”.
Nemulţumirea domneşte în acest context, de asemenea, în rândul social-democraţilor germani, menţionează cotidianul regional Frankfurter Rundschau. "Acest subiect trebuia să fie şlagărul viitoarei campanii electorale. În schimb, el a pricinuit doar pagubă, partidul social-democrat a eşuat lamentabil în tentativa de a se profila drept salvatorul forţelor de muncă exploatate şi umilite. Explicaţia", afirmă ziarul, "este că un concept bazat pe abordarea separată a fiecărui sector economic nu poate funcţiona. Germania trebuie să se alinieze la acest capitol standardelor internaţionale.
Tot în capitala federală, Berliner Zeitung comentează că modul în care au reuşit sindicatele să se impună în cadrul acestor negocieri anevoioase trebuie privit pe fundalul conjuncturii economice favorabile în Germania şi în Europa.
Din Germania, în Estul Europei. Märkische Oderzeitung din Frankfurt pe Oder îşi îndreaptă atenţia asupra summitului NATO, cu accent pe schimbările produse în atitudinea SUA faţă de Germania. "Oare ce l-a determinat pe preşedintele Bush", se întreabă ziarul, "să renunţe la insistenţele privind suplimentarea efectivelor militare germane în Afganistan ? Răspunsul se află la summitul NATO din Bucureşti, unde se va pronunţa nu doar invitaţia adresată Albaniei, Croaţiei şi Macedoniei de a se alătura Alianţei, ci şi o ofertă similară în perspectivă pentru Ucraina şi Georgia. Or Berlinul este în fruntea statelor care opun rezistenţă iniţiativei de aderare a fostelor republici sovietice la structurile NATO. În timp ce Bush sprijină din răsputeri extinderea NATO către Est. În urma înţelegerii sale pentru Germania în problema Afganistanului, el poate spera acum la mai multă flexibilitate din partea Berlinului la extinderea Alianţei".
Summitul NATO oferă cadrul ideal unei alte negocieri diplomatice, de data aceasta între SUA şi Franţa. Cotidianul regional Midi Libre din Montpellier afirmă că preşedintele francez, Nicolas Sarkozy va anunţa la Bucureşti noul curs al politicii sale transatlantice, anume revenirea completă la structurile NATO. "Această cununie nu ne oferă o surpriză", scrie editorialistul într-o terminologie consacrată, "deşi ea poate fi considerată pripită. Sarkozy anunţase cu surle şi fanfare două condiţii preliminare pentru revenirea ţării sale în NATO : consolidarea poziţiei Franţei în structura comandamentului NATO, şi un nou elan în privinţa politicii europene de apărare. George Bush a acceptat prima condiţie. Partenerul pentru cea de a doua, premierul britanic Gordon Brown, se lasă aşteptat, chiar dacă a declarat că sprijină o mai strânsă cooperare a UE cu NATO".