Summitul UE: despre criză şi politica externă

Planul iniţial a fost pe de-antregul pe gustul preşedintelui permanent al Consiliului European, Herman van Rompoy. El voia săptămâna viitoare să se adreseze ONU la New York în calitate de voce unică a UE. De acest plan nu s-a mai ales între timp nimic. Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a refuzat să schimbe statutul de observator de până acum al UE şi să-i aloce drepturi depline.

Această surprinzătoare înfrângere l-a afectat profund pe van Rompoy, care voia să confere prestigiu internaţional noii funcţii pe care o ocupă, creată în urma ratificării tratatului de la Lisabona. Diplomaţi europeni la ONU consideră, în consecinţă, că UE nu a reuşit în acest an să-şi sporească prestigiul în domeniul politicii externe.

În cadrul reuniunii informale extraordinare la care iau parte cei 27 de şefi de stat şi de guvern ai UE, fostul premier belgian Van Rompoy voia să-şi reînoiască la scară mondială mandatul de reprezentant suprem al UE. La invitaţia sa, cei 27 vor reflecta la relaţiile strategice ale UE cu China, Rusia, SUA, India şi Brazilia. Politica externă a UE trebuie să devină mai vizibilă, este o cerere mai veche, la care subscrie şi Van Rompoy.

Împreună cu şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton, Van Rompoy depune din martie eforturi pentru a conferi Uniunii o pondere sporită în arena internaţională. Totuşi, indiferent de tema aleasă, cei 27 de miniştrii de externe ai statelor membre au un cuvânt greu de spus. În consecinţă, se menţine impresia că UE are de oferit mai multe puncte de vedere legate de acelaşi subiect.

Doamna Ashton, recent întoarsă dintr-o vizită în China, pledează în favoarea unui parteneriat strategic cu gigantul economic de mâine. Reuniunea la vârf pentru Orientul Apropiat, desfăşurată în SUA, a fost ocolită de baronesa britanică, în favoarea întâlnirilor cu liderii de la Beijing. Este vorba despre o mutare de şah care nu este salutată de toate statele UE.

Şefii de stat şi de guvern europeni discută, de asemenea, despre căi sigure de aprovizionare cu energie şi materii prime, combaterea schimbărilor climatice şi ajutoare pentru sinistraţii din Pakistan. Aici nu se aşteaptă însă decizii clare.

În plus, şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, va prezenta în cerc restrâns planurile sale legate de ocuparea posturilor de conducere în noul serviciu diplomatic al UE. Unele din statele membre, între care Germania, au exprimat rezerve fiind de părere că nu le sunt luate în considerare interesele.

Şefii de stat şi de guvern europeni intenţionează totodată să încheie un bilanţ al măsurilor de combatere a crizei financiare şi de deficit, la doi ani de la prăbuşirea băncii de investiţii Lehman Brothers din SUA, care a marcat apogeul crizei financiare.

Fostul ministru german de Finanţe, social-democratul Peer Steinbrueck, a declarat săptămânalului Der Spiegel, că Grecia şi alte state ale UE nu au depăşit criza. Mai mult decât atât, că Grecia nu va putea evita procedura de faliment, în ciuda pachetului de ajutor oferit de UE.

Până acum, şefii de stat şi de guvern europeni au acordat Greciei un răgaz de trei ani, prin creditul special de 110 miliarde de euro. Despre cum va arăta situaţia în Grecia şi în alte ţări europene cu deficit însemnat, la capătul acestor trei ani, nu poate nimeni să se pronunţe, consideră şi economistul Kai Konrad, profesor la Universitatea din Muenchen.

Autor:Bernd Riegert/Ioachim Alexandru
Redactor:Rodica Binder