Surprize prea puţin suprinzătoare

Ce-i mai surprinde pe germani? Faptul că în Germania trăiesc în prezent 4,3 milioane de musulmani, cu un milion mai mulţi decât s-a crezut, după cum reiese dintr-un studiu realizat la cererea organizaţiilor islamice din Germania.

Şi mai uluiţi par a fi unii care află, din ziare, că, în ciuda pacifismului afişat de elitele ei, Germania este angrenată într-un război în toată regula. Primul, de la cel de-al doilea zăboi mondial încoace. Şi anume, cu talibanii şi aliaţii lor islamişti, extremişti şi terorişti din Afganistan.

Revelaţia s-a produs prin intermediul titlurilor din ziarele de astăzi care semnalează la unison moartea a trei tanchişti din Bundeswehr în timpul unei ciocniri cu talibanii în apropiere de localitatea Kundus.

În context, cotidianele conservatoare, precum Frankfurter Allgemeine Zeitung, folosesc un limbaj specific, reliefând că militarii au căzut la datorie, un termen indicând clar implicarea lor într-o bătălie.

În răstimp, unele ziare de stânga, continuă să refuleze noţiunea de război, mulţumindu-se doar să semnaleze „moartea” accidentală a celor trei militari care încercau să demineze un teren, fiind atacaţi de forţe ostile înainte de a li se răsturna tancul într-un şanţ plin cu apă.

Die Welt remarcă faptul că „războiul din Afganistan a rămas pentru mulţi germani unul televizat, urmărit din fotoliu, între ştirile despre palestinieni şi informaţiile referitoare la cursul acţiunilor la burse...(Mai nou), odată cu multiplicarea ştirilor rele, în centrul cărora deznodăminele fatale nu-i mai privesc doar pe americani, englezi şi canadieni, se constată că moartea îi loveşte şi pe germani…”

E oare just ca soldaţii germani să-şi rişte viaţa pentru ţăranii din munţii afgani? Apără ei oare securitatea Germaniei luptând la poalele Hindukuşului?

La aceste întrebări, scrie ziarul, "nu e uşor de răspuns", mai cu seamă când le pun familiile celor ucişi în luptă. Die Welt nu crede că occidentul poate reconstrui naţiunea afgană şi cere ca obiectivul intervenţiei în zonă să fie „consolidarea armatei locale astfel încât să facă faţă teroriştilor”. Simultan însă, cotidianul berlinez relevă că, pentru alianţa nordatlantică, acest război este vital, iar angajamentul occidentalilor e, în propriul lor interes, cât se poate de justificat. Fiindcă înfrângerea şi retragerea lor din regiune ar avea două consecinţe fatale: Afganistanul ar încăpea din nou pe mâna talibanilor, care ar preface această ţară, odată în plus, „în centrala teroristă a lumii”. Totodată „ar eşua şi NATO, cu tot cu arhitectura ei de securitate”, de care beneficiază nu în ultimul rând şi Germania.

Koelnische Rundschau evocă necesitatea prezenţei militarilor apuseni întru asigurarea reconstrucţiei civile a ţării, în timp ce alţi analişti prevăd înrăutăţirea situaţiei în preajma alegerilor prezidenţiale afgane.

Thueringische Landeszeitung identifică unul din motivele extinsei iluzii, potrivit căreia germanii n-ar lupta într-un război, reliefând că intervenţia militară din Afganistan este "extrem de impopulară în Germania".

Deloc de mirare că, potrivit unui ziar din Dresda, clasa politică germană "manifestă de multă vreme o stranie indiferenţă" faţă de angajamentul afgan al ostaşilor germani. Ziarul regretă incapacitatea liderilor Republicii Federale de a aborda intervenţia din Afganistan într-un mod care să rezoneze în minţile şi inimile naţiunii şi deplânge că "trupele germane dislocate în Afganistan se luptă între timp practic doar pentru a se apăra, iar nu pentru libertatea lumii".

Neue Zuercher Zeitung semnalează repatrierea unui grup de romi din România victimizaţi de rasişti nordirlandezi. Ziarul consemnează şi atacurile de la finele săptămânii, lansate asupra bisericii care-i adăpostise şi reia relatările BBC privind arestarea mai multor prezumtivi făptaşi.

În fine, observatorii germani mai acordă o atenţie specială şi eforturilor OECD consacrate desfiinţării paradisurilor fiscale precum şi unei sentinţe a Curţii Constituţionale din Karlsruhe, permiţându-le elevilor să-şi evalueze profesorii prin note publicate în Internet.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Rodica Binder