Suspiciuni între prieteni - Tratatul energetic dintre Moscova şi Belgrad sub semnul întrebării

La sfârşitul săptămânii trecute, ambasadorul rus la Belgrad omis regulile diplomaţiei cerând cu intransigenţă în paginile cotidianului "Politica" ratificarea, de către parlamentul sârb a tratatului energetic, ratificare care ar fi trebuit dusă la bun sfârşit deja cu opt luni în urmă.

Răspunsul Ministerului Economiei de la Belgrad a venit pe loc, cu un ton la fel de puţin amabil, aspect neobişnuit în relaţiile sârbo-ruse din ultimii ani. "Parlamentul din Belgrad", se menţiona în răspuns, "îşi stabileşte singur ordinea de zi, şi nu are nevoie, pentru aceasta, de sugestiile ambasadorilor externi".

Dezavantajele pot duce la eşec

Relaţiile sunt tensionate şi este foarte posibil ca această afacere spectaculoasă în domeniul energetic să fie în final abandonată. Tratatul stabilit în ianuarie prevede vânzarea majorităţii acţiunilor companiei petroliere sârbe NIS, concernului rus Gazprom. În schimb, Gazprom se angajează ca Serbia să devină un important nod de distribuţie a gazelor naturale ruseşti în Europa Occidentală. În acest sens, oleoductul South-Stream, prin care Rusia va transporta gazele naturale exploatate în Asia Centrală până în Italia, a fost planificat să traverseze teritoriul sârb.

Avantajele acestei afaceri senzaţionale sunt însă demult puse la îndoială de către Parlamentul de la Belgrad. Expertul în materie de energie, Zorana Mihailovic, nu vede niciun motiv de a grabi ratificarea :

"Nu este vorba de un tratat propriu-zis ci doar de un acord cadru între Serbia şi Federaţia Rusă, care a fost semnat în ianuarie. Acesta prevede posibilitatea unor negocieri ulterioare până la sfârşitul anului, respectiv până la data semnării tratatului concret", afirmă Zorana Mihailovic.

Un preţ între prieteni

Un aspect care necesită, în opinia Ministrului sârb al Economiei, Dinkic, negocieri suplimentare este preţul companiei NIS, pentru că cele 400 de milioane de Euro reprezintă o sumă neadecvată, nici măcar în contextul unui "rabat între prieteni", ca mulţumire pentru sprijinul Moscovei în problema provinciei Kosovo. În fapt, apreciază Zorana Mihailovic, valoarea companiei petroliere NIS poate fi estimată la o sumă de cinci ori mai mare :

"Este absolut legitim să reevaluăm preţul de vânzare al concernului NIS, şi nu doar valoarea reală a acestuia ci şi implicaţiile, de pildă, în privinţa investiţiilor pe viitor în protecţia mediului", explică expertul în probleme energetice.

Garanţia Moscovei

Pe lângă acestea trebuie discutate, de asemenea, garanţiile Rusiei în privinţa traseului oleoductului South-Stream. Ca Serbia să nu se trezească la un moment dat că acesta străbate în final, conform primelor planuri, teritoriul României, şi că Bucureştiul încasează taxele de tranzit în locul Belgradului. Serbia se teme să nu capete decât o conductă adiacentă, urmând să servească mai apoi doar drept depozit intermediar pentru gazele ruseşti.

Trădarea Kremlinului

Aceste temeri denotă lipsa încrederii reciproce, fapt generat, nu în ultimul rând, de recunoaşterea de către Rusia a celor două provincii separatiste Abhazia şi Oseţia de Sud, o trădare la adresa Belgradului care nu va mai şti cum să argumenteze necesitatea păstrării integrităţii teritoriale în cazul provinciei Kosovo.