Tăceri vinovate, dileme grave, iluzii fatale

"Un papă lipsit de smerenie" – titrează DIE WELT, pe prima a pagină, articolul de fond consacrat atitudinii Vaticanului faţă de criza generată de dezvăluirea cazurilor de pedofilie şi abuz. Grav îi pare cotidianului german faptul că Benedict al XVI-lea a păstrat o tăcere aproape vinovată şi după ce Angelo Sodano a găsit de cuviinţă să califice drept flecăreală reacţia presei şi a opiniei publice la păcatele comise de unele feţe bisericeşti, prea tîrziu mărturisite şi încă neelucidate. Supremul Pontif a criticat, în schimb, lumea modernă, părînd a fi uitat despre ce este de fapt vorba. Şi s-a gîndit oare Sodano măcar o secundă la victimele pe care cu spusele sale lipsite de suflet, umilitoare, le-a rănit încă o dată?

Solidaritatea cu victimele abuzurilor sexuale comise de unii membri ai clerului catolic este unul din motivele esenţiale pentru care sunt solicitate cu stringenţă condamnarea explicită, clară, fără echivoc a celor vinovaţi şi elucidarea deplină a cazurilor. Este poziţia care atenuează pertinenţa impresiei ziarului OSSERVATORE ROMANO, oficios al Vaticanului, care întrevede în dimensiunile publice ale întregii dezbateri, ”o propagandă grosolană împotriva Papei şi a tuturor catolicilor”.

LE FIGARO nuanţează problematica distingînd caracterul difuz al unor învinuiri de care nici Papa nu rămîne cruţat, ceea ce este cu atît mai nedrept cu cît tocmai el a fost cel care, mai demult, a hotărît să facă curat în „grajdurile lui Augias” scrie cotidianul francez făcînd o aluzie mitologică la unele din „muncile lui Hercules”. Şi fiindcă Papa Benedict al XVI-lea este pe deplin conştient de gravitatea delictelor comise de unii slujbaşi ai bisericii sale, ca şi de consecinţele traumatizante pentru victime ale abuzurilor săvîrşite, este nedrept ca pentru josniciile comise de 30 de preoţi nedemni, angajamentul, misiunea, faptele a zeci de mii de slujbaşi de bună credinţă ai bisericii, în cartierele săracilor, în închisori, şcoli, spitale, pe cele cinci continente, să fie şterse cu buretele.

În acelaşi timp însă, relevă DER STANDARD, credincioşii nu mai admit ca relele comise de feţele bisericeşti să fie trecute sub tăcere, eludate, ignorate, ca făptaşii să fie mai protejaţi decît victimele, ceea ce a şi dus la o criză a încrederii în cler. Totuşi, devreme ce atît în aşezămintele laice, cît şi în cele bisericeşti, unele abuzuri au fost camuflate, nu există un motiv real de a ţintui doar biserica catolică la stîlpul infamiei, crede FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG.

Cu totul radical este punctul de vedere al cotidianului LIBERATION care scrie: "într-o lume secularizată, ne-creştină, nici biserica, nici Papa nu au de ce să aibă parte de un respect special. Pentru oamenii secolului XXI, biserica este o instituţie condusă de oameni, şi prin urmare ea este judecată după criterii lumeşti." Ea va trebui să facă dovada unei totale transparenţe, să permită justiţiei să-şi facă treaba. Rămîne de văzut dacă actualul Papă va afla soluţia cuvenită spre a pune capăt crizei. În relaţiile sale cu iudaismul şi cu islamul, el a demonstrat o carenţă de înţelegere a lumii reale. Acum el trebuie să satisfacă atît aşteptările credincioşilor săi, cît şi cele ale mirenilor.

A satisfăcut pînă acum misiunea ISAF în Afganistan aşteptările? Întrebarea pare de-a dreptul retorică după atacarea militarilor germani de către talibani şi mai ales după alarmantele declaraţii făcute de preşedintele Hamid Karsai, deloc măgulitoare la adresa aliaţilor occidentali şi încurajatoare pentru forţele ostile acestora.

"Şi-a pierdut Karsai cumpătul sau doar dă expresie unei profunde crize ce subminează relaţiile Afganistanului cu cei care, sub mandatul Naţiunilor Unite, vor să-l ajute să instituie relaţii stabile la poalele masivului Hindukuş", se întreabă FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG.

"Statele Unite par a fi intuit gravitatea situaţiei atunci cînd au cerut suplimentarea efectivelor militare, eforturi mai susţinute în vederea asigurării securităţii şi o recosntrucţie durabilă a ţării" – scrie RHEIN ZEITUNG.

Între timp însă, continuă ziarul citat ideea, "europenii au obosit, sprijinul necesar se lasă aşteptat iar partenerul afgan nu este unul de nădejde. Preşedintele Karsai este corupt şi interesat doar de supravieţuirea sa politică. Ce-i de făcut?"

"Acum se adevereşte zicala afgană: voi aveţi ceasuri, noi avem timp" – notează STUTTGARTER ZEITUNG, spre a releva lipsa de alternativă şi, prin urmare, necesitatea ducerii la bun sfîrşit a misiunii în Afganistan.

"Obiectiv şi mai greu de atins de cînd Karsai a început să se distanţeze de Occident", remarcă MARKISCHE ODERZEITUNG. "Pe de altă parte, forţele radicale înregistrează cu precizie evoluţiile politice în statele ai căror militari se află în misiune în Afganistan", atrage atenţia RHEINISCHE POST.

În urma ultimelor incidente tragice, ţări precum Germania şi Franţa sunt tentate să se retragă din această campanie. Spre a-i împiedica pe aliaţi să dezerteze, CIA ar fi elaborat cîteva scenarii care dau de înţeles, între altele, că un eşec al misiunii NATO în Afganistan ar avea consecinţe dramatice în special pentru Germania, prin sporirea potenţialului terorist, al fluxului de refugiaţi şi al importului de stupefiante – relevă DIE WELT.

Pînă una alta, războiul din Afganistan s-a extins şi în Pakistan sau mai exact în regiunea AfPak, cum poate fi supranumită zona de frontieră dintre cele două ţări, scrie EL PAIS, constatînd că "acest nou cîmp de bătălie împotriva terorismului ridică probleme care aproape că nu pot fi soluţionate militar. Iar preşedintele Obama nu dispune de alte strategii decît cele militare. Acest nou război va cere un tribut suplimentar de sînge (…)."

Autor: Rodica Binder
Redactor: Alexandra Sora