Tehnica îngropării dosarelor delicate

Procurorul-şef adjunct al Secţiei Parchetelor Militare, Dan Voinea, a declarat după şedinţa CSM că nu va aştepta punerea în practică a revocării şi că se va retrage la pensie. Este un procedeu prin care de-a lungul timpului mai mulţi magistraţi au reuşit să evite consecinţele unei sancţiuni. Iar de data aceasta se poate vorbi chiar de o retragere strategică.

Dan Voinea a ajuns în atenţia CSM în urma sesizării procurorului general Laura Codruţa Kövesi, care l-a acuzat că a viciat, cu premeditare, investigaţia penală împotriva lui Ion Iliescu, în dosarele mineriadelor. Cum a reuşit să facă acest lucru a explicat chiar Laura Codruţa Kövesi, care a arătat că Dan Voinea a prezentat lui Ion Iliescu, o altă învinuire decît cea pentru care a fost iniţiată urmărirea penală. Era vorba de ziua de 13 iunie 1990 cînd se bănuia că cel care dăduse cu adevărat ordinul de intervenţie împotriva manifestanţilor fusese chiar şeful statului. Intervenţia, a avut ca urmare rănirea şi împuşcarea mortală a mai multor persoane.

Dar acest exemplu este doar o mică mostră din procedeele prin care un procuror poate îngropa un dosar.

Fostul preşedinte Ion Iliescu a scăpat de fiecare dată de urmărirea penală, fie prin tăcerea martorilor (a lui Miron Cozma de pildă), fie prin vicierea procedurii. Cazul cel mai spectaculos a fost acela în care Curtea Constituţională a arătat că jurisdicţia instanţelor militare nu se poate extinde asupra civililor, aşa încît dosarul au fost returnat la parchet.

Din 1997 şi pînă acum, Dan Voinea a dat periodic declaraţii încurajatoare despre mersul investigaţiei penale şi a lăsat să se strecoare şi cîte o informaţie despre inculparea lui Ion Iliescu. Aceste declaraţii au fost făcute strategic de fiecare dată în preajma comemorărilor din decembrie sau a celor din luna iunie. Acum retrospectiv este însă foarte clar că toate acele declaraţii aveau ca scop pe acela de a linişti opinia publică şi de a abate atenţia de la faptul că, în realitate, procurorii nu îl investigau, ci îl protejau pe Ion Iliescu.

În logica cunoscută a politicului, cei care au preluat puterea în decembrie 1989 s-au asigurat prin toate pîrghiile instituţionale că vor fi imuni faţă de o eventuală acţiune judiciară, care ar putea decurge dintr-o nouă schimbare de curs politic.

Este cît se poate de grăitor că generalul Dan Voinea a fost numit şef al Parchetelor militare în 1997, adică exact în momentul în care, prin victoria în alegeri a CDR, se întrevedea un pericol real. Servicii secrete, parchete militare, Înalta Curte de Justiţie, Curtea Constituţională au fost toate populate cu oameni fideli noilor structuri de putere instituite după executarea lui Nicolae Ceauşescu.

Aşadar sancţionarea lui Dan Voinea (revocarea propriu-zisă este prerogativa ministrului de Justiţie) nu înseamnă mare lucru. Ba mai mult înseamnă că generalul Dan Voinea pleacă la pensie cu misiunea îndeplinită.