Temele de discuţie ale miniştrilor de finanţe europeni

După ce reuniunea miniştrilor de finanţe din Uniunea Europeană a fost dominată luni seară de dezbaterile în jurul reducerii deficitului bugetar al Franţei şi planurile de reformă ale noului preşedinte francez Nikolas Sarkozy, a doua zi miniştrii s-au dedicat altor teme.

Reprezentanţii statelor membre ale Uniunii Europene au căzut surprinzător de repede de acord asupra candidatului european pentru postul de preşedinte al Fondului Monetar Internaţional. Actualul preşedinte al FMI, Rodrigo Rato, se va retrage din funcţie în luna octombrie anul curent, Nikolas Sarkozy propunându-l pe fostul ministru de finanţe francez, Dominique Strauss-Kahn ca posibil succesor al acestuia, candidat aprobat la reuniunea de la Bruxelles.

Ministrul german de finanţe, Peer Steinbrück s-a arătat mulţumit de decizia luată: „Trebuie să ne întrebăm care este candidatul european ideal pentru acest post? Iar Dominique Strauss-Kahn este – datorită cunoştinţelor şi experiemţei sale – fără îndoială cel mai bun candidat pe care Europa îl poate oferi“, a declarat Steinbrück.

Ministrul german a recunoscut însă că, deşi decizia a fost luată foarte repede, ea a fost precedată de discuţii aprinse, acestea fiind stârnite de faptul că Franţa va deţine al patrulea post cheie din sistemul financiar european.

Dubii au fost exprimate şi de ministrul de finanţe al Marii Britanii, Alistair Darling care a atras atenţia că postul de preşedinte al FMI nu trebuie să fie neapărat ocupat de un candidat european, câteva din ţările în curs de dezvoltare, printre care India şi Brazilia, prezentând şi ele candidaţi potriviţi.

Poziţia Marii Britanii contravine însă tradiţiei prin care preşedinţia Fondului Monetar Internaţional este preluată de europei în timp ce Banca Mondială este prezidată de americani încă din 1945.

Miniştrii de finanţe din Uniunea Europeană au căzut şi de acord asupra aderării Ciprului şi Maltei la zona de circulaţie a monedei euro la 1 ianuarie 2008, fapt aprobat deja de şefii de stat şi de guvern ai ţărilor comunitare. Prin aderarea Ciprului şi Maltei, zona euro va cuprinde 15 state. Peer Steinbrück a opinat că, pe viitor, zona euro va continua să crească, introducerea monedei unice europene în Malta şi Cipru fiind: „… un semnal că zona euro nu este un sistem închis. Aderării Sloveniei îi vor urma cu siguranţă şi statele mai mici din Uniunea Europeană.“

Toate noile state membre ale Uniunii Europene sunt obligate să introducă moneda euro dacă îndeplinesc criteriile impuse de Pactul de Stabilitate, printre care se numără şi o inflaţie redusă şi un deficit bugetar sub 3% din PIB.