Temeri în rândul UE după integrarea României şi Bulgariei

Presa străină abundă de articole care tratează pe un ton îngrijorat tema emigranţilor din România şi Bulgaria, după momentul aderării. Pe bună dreptate. Previziunile oficialilor europeni sau a guvernelor din diverse ţări-magnet pentru emigranţi, au fost depăşite cu mult. După primul val al aderării, Marea Britanie se aştepta la 13.000 de emigranţi pe an. În acest moment s-a ajuns deja la 600 de mii de emigranţi, de aproape 20 de ori mai mult decât fusese estimat. Oriunde te învârţi în Londra, englezii constată pe diverse tonuri că au fost invadaţi de polonezi, slovaci şi cehi. Jurnaliştii britanici se înghesuie zilele acestea să facă reportaje din România şi Bulgaria legate exclusiv de fenomenul emigrării. Aceştia aşteaptă inspăimântaţi momentul în care bulgarii şi românii vor putea călătorii în voie către Anglia, indiferent dacă sunt în căutare de muncă sau dacă fac parte din reţele de crimă organizată.

Oficialii britanici, speriaţi de primul val de emigranţi din estul Europei, sunt acum mult mai pesimişti. Ei aşteaptă între 60 de mii şi 300 de mii de români şi bulgari, după ianuarie 2007. Există deja o listă întocmită cu indezirabilii din aceste două ţări. Este vorba de o listă secretă, care cuprinde 45.000 de persoane, multe legate de grupări de crimă organizată.

Britanicii declară însă că nu vor face uz de dreptul lor de a limita accesul la piaţa de muncă pentru români şi bulgari. Deşi se discută adoptarea modelului german, care limitează numărul de permise de muncă eliberate, juriştii susţin că astfel românii şi bulgarii ar fi discriminaţi faţă de vecinii lor est-europeni şi orice tribunal în Marea Britanie le-ar da câştig de cauză.

Anglia nu este singura ţară care nu limitează accesul românilor pe piaţa de muncă internă, în ciuda resentimentelor populaţiei şi a afluxului mare de emigranţi. Spania, Italia şi Portugalia atrag sute de mii de români să lucreze, legal sau la negru. În Bacău spre exemplu, presa semnalează că în ultimele luni, peste 100 de cadre didactice şi-au luat concediu fără plată pentru a munci în Spania în domeniul agriculturii. Numărul lucrătorilor ilegali din Spania ajunge la 200 de mii, pe când cifra celor care lucrează legal este dublă – 400 de mii. Mai mult, există sate depopulate în Spania care importă locuitori din mediul rural din România. După cum relatează presa, câteva sute de români au ajuns sa ocupe pe bază de contract gospodării părăsite în regiunea Aragon. Ei primesc în schimbul autoizolării, o casă şi cel puţin un loc de muncă în agricultură sau construcţii. Modelul aplicat cu succes începe să fie preluat şi de alte localităţi depopulate.

Tema aceasta pare să nu-i sensibilizeze prea mult pe oficialii români, ocupaţi cu luptele politice interne. Ritmul alert în care se depopulează regiuni întregi, mai ales din estul României, cât şi lipsa forţei de muncă pe plan intern în construcţii şi agricultură nu constituie încă grija vreunui oficial anume.