Tendinţe separatiste la sudul Moldovei

Republicii Moldova îi va fi foarte greu să scape de problemele lingvistice şi identitare care divizează societatea, deoarece adevăraţii patrioţi nu reuşesc să ajungă masiv la putere, iar antiromânismul a devenit o miză electorală. Mulţi din cei care au guvernat ţara în cei 20 de ani de independenţă au minte de comunist şi se închină Moscovei ca să obţină sprijin politic şi financiar în campaniile electorale interminabile.

Anul acesta, în sesiunea de bacalaureat, Ministerul Educaţiei de la Chişinău a impus condiţii mai rigide la examenul de limbă română.

Ministrul Educaţiei, Mihai Şleahtiţchi: „În acest an nu am pus note pentru necunoaşterea sau cunoaşterea slabă a limbii române. Le-am spus: nu vă punem note bune sau deloc nu vă punem note dacă nu cunoşti limba de stat, care este limba română. La anul va trebui să fim încă mai duri pe această dimensiune”.

În rezultat, fiecare al zecelea absolvent de liceu din autonomia găgăuză a Republicii Moldova a picat la examenul la limba şi literatura română. Totul ar fi decurs firesc dacă nu intervenea administraţia locală care a emis, pentru liceenii restanţieri, diplome proprii de bacalaureat din care au exclus disciplina limba română. Această acţiune a fost apreciată de către experţi ca „tendinţă de separatism”, mai ales că a fost urmată de o altă decizie a autorităţilor de la Comrat de a boicota scrisorile oficiale ale Chişinăului, scrise în limba de stat.

Ministrul Educaţiei, Mihai Şleahtiţchi, a declarat că diplomele emise de Adunarea Populară a Găgăuziei pentru liceeni din regiune, care nu au promovat examenul la limba şi literatura română, sunt nevalabile şi că universităţile nu le vor accepta. El a deplâns faptul că clasa politică din Republica Moldova nu a creat condiţii ca limba română în Moldova să revină la ea acasă:

„Îmi pare rău să constat după 20 de ani de independenţă, dar clasa politică încă nu a creat mecanismele necesare prin care limba română te promovează în propria ta ţară. Limba este elementul esenţial al etosului, al fizionomiei morale. Cu cât mai mult este respectată limba naţiunii sau a componentei etnice majoritare, care dă culoare unei anumite ţări, cu atât mai puternică este ea în planul relaţiilor cu alte ţări”.

Principalul oponent al limbii române la Comrat este chiar başkanul (guvernatorul – n.n.) autonomiei găgăuze, Mihail Formuzal. El a cerut demisia ministrului Educaţiei, învinuindu-l că ar distruge învăţământul din Moldova.

Politicienii din Gagauzia vor ca judecatorii Curţii Constituţionale să se pronunţe dacă este legal ca în şcoli să fie predată limba româna, şi nu limba moldovenească, aşa cum scrie în Constitutie. Potrivit membrilor Adunarii Populare de la Comrat, „limba română poate fi considerată limbă străină”. Într-o recentă scrisoare adresată autorităţilor statului, Academia de Ştiinţe a Moldovei a menţionat că „limba română este denumirea oficială a limbii literare în Republica Moldova”.

Iată cum a explicat esenţa acestei probleme analistul politic Oazu Nantoi:

„Este vorba de comportamentul iresponsabil al administraţiei de la Comrat în ceea ce priveşte standardele educaţionale din autonomia găgăuză. Şi este incompetenţa totală a clasei politice din Republica Moldova în ceea ce priveşte procesul de edificare a naţiunii politice moldoveneşti”.

Presa de la Chişinău a scris să başkanul Găgăuziei Mihail Formuzal este în relaţii bune cu liderul separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov, iar la Moscova cei doi ar avea acelaşi centru politic de comandă.

Surse care au solicitat anonimatul ne-au comunicat că Mihail Formuzal, care deţine al doilea mandat de guvernator al Găgăuziei şi nu are dreptul să pretindă la al treilea, ar intenţiona să rămână în politică prin înfiinţarea unui partid, miza electorală a căruia ar urma să fie vectorul antiromânesc.

Autor:Vitalie Călugăreanu
Redactor: Rodica Binder