1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Tendinţele unioniste de la Chişinău au agitat Rusia

Vitalie Călugăreanu, Chişinău14 mai 2012

Cel puţin 7000 de persoane au cerut ieri, la Chişinău, reunirea Basarabiei cu România. Manifestaţia a fost dedicată împlinirii a 200 de ani de la raptul Basarabiei prin pacea ruso-turcă de la București.

https://p.dw.com/p/14v2h
Manifestaţie unionistă la Chişinău, duminică 13 mai 2012Imagine: DW

La marşul unirii au participat manifestanți de toate vârstele, evenimentul fiind organizat de Consiliul Unirii și de Acțiunea 2012 - două platforme care au întrunit zeci de asociații și partide de pe ambele maluri ale Prutului. Manifestanţii s-au oporit mai întâi în faţa Ambasadei Federaţiei Ruse din Chişinău şi au scandat “Rusia, nu uita, Basarabia nu-i a ta!”, „Armata rusă – afară!” şi au ţinut un minut de reculegere în memoria celor care au avut de suferit de pe urma ocupaţiei ruseşti. Ulterior, manifestanţii s-au deplasat spre ambasada Turciei – a doua ţară semnatară a Tratatului din 16 mai 1812.

Presiuni de la Kiev

Rusia a reacţionat la acest eveniment din cinci părţi concomitent prin vocea unor politicieni şi ziarişti care au ameninţat la unison cu scindarea Moldovei, iar de la Tiraspol – cu vărsări de sânge. Mai multe ziare de la Moscova scriu astăzi că Chişinăul riscă să piardă Transnistria dacă va tolera în continuare românizarea spaţiului dintre Prut şi Nistru, ipoteză susţinută şi de către deputatul ucrainean Anatolii Kinah, fost premier al Ucrainei (2001-2002). Deputatul din partea Partidului Regiunilor a menţionat că “încercările de românizare artificială a Moldovei pot duce la o destabilizare serioasă a situaţiei în Republica Moldova”. Kinah susţine că autorităţile de la Chişinău sunt conştiente de acest lucru. „Dacă vectorul românizării se va extinde, atunci Moldova va pierde Transnistria”, a conchis deputatul ucrainean.

Comratul ameninţă cu renunţarea la tricolor

De la Comrat (Autonomia Găgăuză din sudul Republicii Moldova) a reacţionat primarul oraşului, Nicolai Dudoglo. El a declarat că „în cazul în care românizarea ţării va continua, tricolorul - drapelul de stat al Republicii Moldova, va fi dat jos de pe clădirile instituţiilor de stat, arborat urmând să rămână doar drapelul găgăuz”.

Tiraspolul vorbeşte despre vărsări de sânge

La Tiraspol, prin intermediul presei ruse, pretinsul ministru de externe al autoproclamatei republici transnistrene, Nina Ştanski, a condamnat recentele declaraţii ale preşedintelui moldovean Nicolae Timofti. Aflat la Bucureşti, liderul de la Chişinău a menţionat că „ideea unirii, prin intermediul Uniunii Europene este foarte corectă”. (...) „Această dorinţă trebuie să fie exprimată în cadrul unui act legal, cum ar fi un referendum. Dacă populaţia va spune „Da!”, nu va putea spune nimeni nimic, dacă va spune „Nu!”- de asemenea, nimeni nu va putea face nimic”, a spus Nicolae Timofti.

Nu vom admite un astfel de scenariu, deoarece el presupune ignorarea voinţei poporului din stânga Nistrului şi, implicit, potenţială violenţă. Transnistria este un stat care şi-a demonstrat viabilitatea, în condiţii de instabilitate politică şi ostilitate internaţională”, a replicat de la Tiraspol, Nina Ştanski.

La Chişinău, antiunioniştii caută confruntare

Şi la Chişinău s-au găsit politicieni pro-ruşi care au condamnat acţiunile unioniste publice, dar aici vocile au fost mult mai timide. Mişcarea „Patrioţii Moldovei” a organizat un antiprotest lângă Arcul de Triumf, scandând lozinci insultătoare la adresa unioniştilor. Altercaţiile au fost evitate datorită poliţiştilor care au format cordoane în jurul manifestanţilor unionişti şi antiprotestatarilor.

Rogozin ministru al Apărării în Rusia?

Reacţiile Moscovei şi ameninţările Tiraspolului au suscitat interesul analiştilor politici. Aceştia atenţionează asupra informaţiilor potrivit cărora Dmitri Rogozin va prelua funcţia de ministru al Apărării în Guvernul rus condus de Dmitri Medvedev. Rogozin a recunoscut în cartea sa „Duşman al poporului” că a luptat de partea gardiştilor transnistreni în războiul din 1992 de la Nistru. Recent, ex-preşedintele rus Dmitri Medvedev l-a numit, prin decret, în funcţia de „reprezentant special al preşedintelui rus pentru Transnistria”.