Tensiuni între Chişinău şi Moscova

Mânia Moscovei este îndreptată, în primul rând împotriva Republicii Moldova, care figurează în trei puncte ale rezoluţiei. De data aceasta se pare, însă, că Rusia nu se va limita doar la sancţiuni de ordin economic, cum obişnuia până acum, ci va încerca să şantajeze politic Chişinăul ca să-l determine să-şi tempereze tendinţele antiruseşti.

Primul punct al rezoluţiei care face vizibilă tendinţa Rusiei de a submina suveranitatea Republicii Moldova se referă la nerespectarea de către Federaţia Rusă a termenilor de retragere a trupelor şi-a armamentului său din regiunea transnistreană. AP CE a constatat că autorităţile de la Kremlin „au făcut foarte puţin” în acest sens, ţinând cont de faptul că demilitarizarea zonei transnistrene urma să fie încheiată încă în octombrie 1997. În al doilea punct al rezoluţiei adoptate miercuri, AP CE solicită din nou Rusiei să încheie, în mod neîntârziat, procesul de evacuare a trupelor, a tehnicii şi-a arsenalului militar din Republica Moldova, iar în al treilea punct AP CE a cerut ca Rusia să coopereze necondiţionat cu CEDO şi să îndeplinească rapid şi în deplină măsură Decizia Curţii Europene pentru Drepturile Omului prin care s-a dispus eliberarea imediată a deţinuţilor politici de la Tiraspol Tudor-Petrov Popa şi Andrei Ivanţoc.

Chişinăul a salutat rezoluţia AP CE cu privire la nerespectarea de către Federaţia Rusă a angajamentelor asumate pe plan extern. Vicepreşedintele Comisiei parlamentare pentru politică externă, Vlad Cubreacov, a declarat că „Republica Moldova nu va accepta nici o dată pretextele Federaţiei Ruse privind blocajul procesului de evacuare a armamentului de către separatişti, la fel cum nu va accepta nici o altă condiţie pentru retragere.” El a subliniat că anume prezenţa militară rusească în Republica Moldova constituie un factor esenţial de instablitate în Europa de Sud-Est.

Rusia a reacţionat la cele întâmplate, miercuri, la Strasbourg în stilu-i caracteristic, încercând să şantajeze Consiliul Europei şi Republica Moldova. Pe de o parte, deputaţii ruşi la AP CE au anunţat că Federaţia Rusă îşi va reduce considerabil contribuţia financiară la AP CE, care constituie 23 milioane de euro anual. Pe altă parte emisarul Rusiei paraşutat la Tiraspol în funcţia de preşedinte al pretinsului legislativ transnistrean, Grigore Marakuţa, a anunţat că Moscova nu agreează planul ucrainean de soluţionare a diferendului transnistrean şi că în timpul apropiat va propune un document propriu care se va baza pe vechiul „Memorandum Kozak” respins cu vehemenţă de Chişinău cu un an în urmă. Marakuţa a declarat într-o conferinţă de presă că înainte să facă această declaraţie s-a consultat cu preşedintele rus, Vladimir Putin, cu care s-a întâlnit recent la Moscova.

În acelaşi timp, ministrul moldovean de externe, Andrei Stratan, a declarat marţi, la Viena, în cadrul Conferinţei anuale a OSCE de evaluare în domeniul securităţii că diferendul transnistrean trebuie soluţionat respectând cu stricteţe normele constituţionale ale Republicii Moldova şi drepturile omului pe cele două maluri ale Nistrului. Oficialul moldovean a subliniat că OSCE ar trebui sa fac uz de toate instrumentele disponibile pentru a valorifica recentele propuneri ucrainene referitoare la democratizarea şi decriminalizarea regiunii transnistrene, pentru a elimina ameninţările la adresa securităţii în spaţiul OSCE. În acelaşi context, şeful diplomaţiei moldovene a solicitat sprijin internaţional în vederea evacuării armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, menţionând că aceasta este principala condiţie pentru ratificarea de către Chişinău a Tratatului cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa.