1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Terorism în Magreb

Petre Iancu / Jan Tussig12 aprilie 2007

Exploziile automobilelor capcană aruncate în aer miercuri în capitala algeriană au provocat zeci de victime şi au rănit sute de oameni. Nu puţini algerieni şi observatori occidentali se tem că terorismul a revenit în nordul Africii.

https://p.dw.com/p/B1Di
Victimă a atentatelor din Alger
Victimă a atentatelor din AlgerImagine: picture alliance/dpa

„Revine terorismul”? se întreabă unii comentatori în reacţie la cele două sîngeroase atentate cu automobile capcană săvîrşite meircuri la Alger. E vorba de cele mai grave acte teroriste comise în ultima vreme în Algeria. In mod semnificativ, atentatele au fost revendicate de braţul magrebin al reţelei teroriste islamice Al Kaida. A afirma însă că terorismul „a revenit” în regiune nu descrie corect realitatea.

In fapt terorismul n-a dispărut nici o clipă din peisajul magrebin, chiar dacă regimurile marocan, algerian şi tunisian au adoptat o serie de măsuri pentru a-l elimina. Dar în timp ce Marocul şi Tunisia mizează, cu rezultate încă incerte, pe o combatere în forţă a islamismului extremist, guvernul algerian a crezut că poate juca pe cartea împăciuitorismului.

Rezultatul este că, „la 5 ani de la (teoretica) încheiere a războiului civil algerian”, care a făcut în anii 90 sute de mii de victime, „teroarea islamistă continuă”, a subliniat de pildă ziarista Abelha Cherif, de la cotidianul algerian Le Matin, fără să-şi ascundă teama care-o stăpîneşte. Potrivit ei, Algeria se învîrte într-un cerc vicios, singura ei şansă fiind dorinţa de schimbare care animă populaţia.

Reconcilierea naţională a eşuat

In ce-l priveşte, preşedintele Algeriei, Abdelaziz Bouteflika, a eşuat jalnic în tentativa sa de a încheia un pact al „reconcilierii naţionale” cu extremiştii islamici. Departe de a accepta împăcarea, pe care le-a oferit-o şeful statului fără să primească nimic în schimb, integriştii au declanşat un nou război terorist, anunţînd că-l vor extinde asupra întregului Magreb.

Criticînd demersurile preşedintelui, Abela Cherif a subliniat că „odată cu Bouteflika s-a ivit aşa numita concordie civilă. Ne-am întrebat atunci: reconciliere? Dar cu cine? Cu asasini? Cu violatori de copii? Cu oameni care le taie altora beregata? Nu s-a pomenit nicăieri să li se dea mîna unor măcelari ca aceştia, despre care se ştie că sunt vinovaţi. De la pactul de reconciliere s-a ajuns la aministie. Sute de terorişti au fost aministiaţi iar cazierele lor distruse. Aşa se combate oare terorismul? Sau mai degrabă se consolidează?”

Al Quaida în expansiune africană

La începutul săptămînii s-au aruncat în aer şi la Casablanca, în Maroc, islamişti sinucigaşi, care au omorît oameni nevinovaţi. Şi de aici s-au difuzat în lumea întreagă imagini de cadavre sfîrtecate, de clădiri distruse, de oameni cuprinşi de panică.

Seria atentatelor din cele două state nordafricane nu e, potrivit experţilor, întîmplătoare. E limpede că Al Kaida încearcă să-şi amplifice acţiunile în Magreb. In reacţie, autorităţile marocane şi cele tunisiene organizează cu regularitate razii în fiefurile fundamentaliştilor islamici. La Casablanca au fost ucişi la începutul săptămînii 4 terorişti în timpul unei operaţiuni a poliţiei. Şi în Tunisia a sporit numărul extremiştilor arestaţi, după ce la finele anului trecut au avut loc în suburbiile tunisiene adevărate bătălii între armată şi islamişti.

Potrivit istoricului francez Benjamin Stora „se manifestă în regiune o nouă formă de rezistenţă politică şi socială, care a curpins noile generaţii şi clase”.

Nici ziua de 11 aprilie, aleasă pentru declanşarea noului val terorist nu constituie o coincidenţă. Cu exact 5 ani în urmă, islamiştii Al Quaidei puseseră la cale deflagraţia care a distrus istorica sinagogă din Djerba, ucigînd 20 de oameni, în marea lor majoritate turişti germani.

In mod vădit, terorismul se apropie din nou de porţile Europei. Iar oficialii europeni asistă îngroziţi, dar prea puţin eficienţi, la noua dezlănţuire a violenţelor.