Terorismul din Irak

In răstimp de numai 24 de ore s-au produs în Irak două băi de sînge de proporţii ieşite din comun. Marţi explodase un automobil capcană la Iskandaria, ucigînd circa 50 de oameni, cu toţii irakieni care doreau să se angajeze ca poliţişti. Alţi cel puţin 47 de irakieni, stînd la coadă în faţa unui centru de recrutare militar din Bagdad au fost asasinaţi miercuri dimineaţa de un terorist sinucigaş aflat la volanul unei maşini înţesate cu explozive. Ce-i de făcut pîntru stăvilirea noului val terorist? Autorii atentatelor de la Arbil, Iskandaria şi Bagdad par să-şi fi atins obiectivul. Prin bombe, morţi şi răniţi teroriştii au reuşit să înspăimînte o populaţie irakiană oricum lovită de soartă şi dispusă în mare parte să răspundă apelurilor la ură împotriva ocupanţilor americani în sensul funest dorit de extremişti. La rigoare timing-ul terorist e semnificativ. Detonarea bombelor s-a petrecut în timp ce reprezentanţii Naţiunilor Unite sondează în Irak condiţiile organizării pînă la mijlocul anului viitor a unor alegeri libere şi democratice în condiţii de securitate. Or, e greu de crezut că verdictul experţilor ONU va rămîne la adăpost de influenţa acestor atacuri îndreptate în special împotriva irakienilor. Deloc întîmplător, victimele acestor măceluri doresc să se angajeze în forţele poliţieneşti şi militare autohtone, absolut necesare garantării securităţii din ţară. Concentrarea atentatelor asupra structurilor de securitate irakiene demonstrează că destructivele forţe teroriste încearcă din răsputeri să împiedice orice eventuală stabilizare a Irakului. Or tinerii irakieni transformaţi în ţintele şi torţele vii ale acestor agresiuni cu grijă coordonate, departe de a putea fi calificaţi drept colaboratori au motive cît se poate de raţionale şi onorabile de a încerca să se angajeze în poliţia şi armata irakiană. Aceşti oameni doresc pe de parte să contribuie la relansarea propriei lor ţări, iar pe de alta, să-şi cîştige pîinea zilnică în mod cinstit. Cine le poate reproşa că luptă să supravieţuiască într-un stat, în care şomajul afectează peste jumătate din forţa lui de muncă? Dar cine trage oare sforile acestor atentate? Autorii lor, în măsura în care li se poate determina naţionalitatea sunt de regulă combatanţi străini autodesemnîndu-se drept "martiri", care s-au infiltrat în Irak sosind din ţările arabe şi musulmane vecine. Iar rolul jucat în punerea la cale a masacrelor teroriste de către reţeaua islamistă al Queda se conturează tot mai clar. Diverse documente capturate în ultima vreme dovedesc existenţa unor planuri ale insurgenţilor din Irak de a obţine sprijinul extern al grupării lui Bin Laden. Iar executarea uniformă a atentatelor poartă de asemenea amprenta al Quaedei. Planurile dibuite de americani şi atribuite iordanului Zarkavi, condamnat la moarte la Amman pentru alte atentate teroriste conţineau o cerere de ajutor adresată reţelei extremiste islamice în vederea organizării unor atacuri de natură să declanşeze un război civil în Irak. Proiectul viza efectuarea unor atacuri antişiitemenite să determine populaţia arabă majoritară să-şi îndrepte armele împotriva minorităţii arabilor suniţi. Persecutaţi sub regimul lui Saddam, şiiţii se tem că nu vor dobândi felia de putere care i se cuvine majorităţii. Iar suniţii, aflaţi la putere pînă la debarcarea lui Saddam îşi văd fireşte corăbiile înecate. In răstimp, pericolul unui război civil a fost potenţat de recentul atentat de proporţii comis la Arbil, în nordul semi-autonom al kurzilor irakieni. Iată de e nu există decît o singură cale de ieşire din actualul marasm. E stringent ca irakienii să fie incluşi cît mai rapid în apărarea ţării şi să preia pas cu pas puterea. Dar e concomitent obligatoriu ca transferul ei către irakieni să se producă în limitele parlamentare, juridice şi democratice proprii statelor de drept, motiv pentru care Naţiunile Unite n-au dreptul să se lase intimidate de actualul val terorist, ci dimpotrivă, sunt obligatze să ajute cu toate forţele la demararea şi transpunerea acestui proces care include desigur organizarea de alegeri libere şi corecte.