Terorismul islamic şi occidentul

Bună parte din presa germană se întreabă azi ce-o fi determinat autorităţile germane să revină asupra deciziei de închidere a pepinierei de extremism de la aşa-numita academie saudită Fahd, din Bonn; o şcoală islamică wahabită în care s-a chemat la djihad, deci la război sfînt contra occidentului. Decizia închiderii şcolii fusese revocată în ultimul moment, după intervenţii ale ambasadei saudite şi ale ministerului german de externe. De ce oare atît de subit, se întreabă Frankfurter Allgemeine Zeitung, în care citim:

"S-a afirmat că ministrul german de interne, Otto Schily a susţinut închiderea şcolii. Şi totuşi nu s-a întîmplat aşa. Brusc s-a hotărît contrariul. Să nu există oare suficiente probe incriminînd academia Fahd? Sau se doreşte evitarea de necazuri cu regele saudit care a înfiinţat-o acum 8 ani? Arabia Saudită manifestă un mare interes pentru fondarea în străinătate a unor asemenea instituţii.

Ziarul estimează că opinia publică nu e suficient de lămurită în ce măsură acuzaţia, potrivit căreia şcoala musulmană din Bonn atrage extremişti islamici din întreaga Germanie, corespunde realităţii. In mod vădit Arabia Saudită a promis să înlăture neajunsurile semnalate, pentru a nu se închide şcoala. Cotidianul din Frankfurt salută dezbaterea pe această temă, sperînd într-o mai mare sensibilizare a publicului şi oficialităţilor germane. Ziarul reliefează în concluzie că învăţăturile predate tinerilor musulmani sunt un domeniu de stringent interes pentru Germania, ca stat laic, iar asta nu doar din pricina atentatelor teroriste de la 11 septembrie.

SZ din Muenchen opinează că, revocîndu-şi decizia de a închide academia, autorităţile germane locale ar fi dat dovadă de bunăvoinţă. Poliţia, serviciile secrete şi liderul regional Roters au anunţat în speţă că şcoala s-a angajat, citez "ca de aici înainte să-i considere cîh pe terorişti, islamişti şi extremişti şi să fie atentă să nu se mai pericliteze libertatea şi democraţia", citat închis. Dar delcaraţia oficială, mai scrie ziarul textual, "e şi un semn al impotenţei. La urma urmei, nu se afla nici un membru al şcolii islamice, nici un delegat saudit la masa liderului regional german, atunci cînd acesta şi-a anunţat decizia. Cîtă bunăvoinţă există din partea celor vizaţi rămîne o chestiune deschisă". Că, subit, toţi se opun extremismului şi terorismului fardează realitatea. In definitiv, a trebuit să se oblige şcoala să-şi modifice programa, din pricina căreia toţi fundamentaliştii musulmani din Germania au hotărît că academia e locul optim pentru educarea copiiilor lor. Subliniind că prin menţinerea şcolii a învins diplomaţia, ziarul îşi exprimă îndoiala că această victorie constituie şi un succes al democraţiei şi dialogului cu Islamul.

Observatorii continuă să consacre spaţii ample şi valului terorist din Irak. Washington Post face o paralelă cu războiul din Vietnam şi ofensiva comunistă din 1968, menită să-i convingă pe americani să se retragă. Ziarul argumentează în favoarea necesităţii ca SUA să nu-şi replieze forţele, aşa cum doresc inamicii Americii, întrucît, citez, nu există motive să se creadă că stabilizarea irakiană dorită de americani ar fi un ţel utopic. Washington Post pledează în schimb în favoarea suplimentării trupelor şi resurselor americane din Irak.

Le Monde regretă debarcarea tiranicului regim al lui Saddam Hussein, care, potrivit ziarului parizian, s-a făcut ce-i drept vinovat de crime împotriva umanităţii, dar ar fi constituit o barieră în calea terorismului islamic. Şi De Volkskrant din Haga crede în utilitatea criticării Americii, deşi evidenţiază nihilismul teroriştilor, al căror atac de luni asupra Crucii Roşii dovedeşte că n-au nimic sfînt. Ziarul olandez consideră că neoconservatorii din jurul preşedintelui Bush ar fi subestimat complexitatea problemelor din această ţară arabă şi respinge poziţia Casei Albe, potrivit căreia recentul val de atentate reprezintă doar ultimele spasme ale unui adversar învins. De aceiaşi părere e şi ziarul vienez Kurier, care deplînge nu campania militară, ci absenţa unei strategii postbelice a Washingtonului. La Repubblica din Roma deploră joncţiunea dintre loialiştii lui Saddam şi teroriştii al Quaedei, considerînd că această explozivă alianţă ar fi devenit operativă doar ca rezultat al războiului declanşat de SUA. Ziarul danez de stînga, Information, pledează în favoarea unui transfer al puterii de la americani la Naţiunile Unite şi la irakienii înşişi. În schimb ziarul israelian Jerusalem Post evidenţiază, dimpotrivă, necesitatea ca America să-şi amplifice presiunile asupra statelor care sponsorizează terorismul, în special asupra Iranului şi Siriei.