Terorismul preia frâiele

Pericolul terorismului islamist şi modul în care extremismul de sorginte musulmană a preluat frâiele în Liban, cu ajutorul Iranului, în care a destabilizat Egiptul şi ameninţă să distrugă orice şansă de convieţuire paşnică în Rusia îi preocupă în continuare, intens, pe comentatori.

Nu puţini editorialişti abordează şi concesiile pe care succesorii teroriştilor palestinieni par să fi fost gata să le facă în negocierile cu israelienii privind aplanarea conflictului din Ţara Sfântă.

În ce priveşte drama desemnării de către preşedintele Suleiman a lui Najib Mikati ca nou premier libanez, cotidianul spaniol pune degetul pe rană. Organizaţia teroristă Hizbullah a reuşit, cu sprijinul dictaturii siriene şi a tiranicei teocraţii iraniene să preia controlul asupra guvernului libanez. Această involuţie era programată de mult, fiindcă puterile occidentale n-au susţinut suficient democraţia în Liban. Ţară care se va confrunta acum din nou cu perspectiva instabilităţii. Toate acestea vor complica situaţia din Orientul Mijlociu, potenţând îngrijorarea iscată de situaţia din regiune, mai reliefează ABC.

Cât de mari sunt pericolele ce planează asupra Orientului Mijlociu reiese între altele şi din evenimentele din Egipt, ţară în care exemplul tunisian pare să fi făcut şcoală. Cetăţenii egipteni par să se fi dezbărat de frică, e de părere cotidianul austriac Die Presse, care atrage atenţia asupra unora din neajunsurile ce nemulţumesc largi segmente ale societăţii egiptene. E vorba de şomajul amplu din rândul tinerilor, de extinsa corupţie, de lipsa de perspective şi de discrepanţele majore dintre bogaţi şi săraci. Şi mai periculos pentru regimul Mubarak e însă, potrivit ziarului de la Viena, un fenomen ţinând de psihologia maselor: faptul că mulţi cetăţeni au început să se elibereze de teama care-i stăpâneşte.

Teama, teroarea şi contra-teroarea fac ravagii şi în Rusia. „Teroriştii găsesc mereu căi noi de a lovi", constată cotidianul norvegian Aftenposten, care nu crede că ar fi suficient ca, în reacţie la baia de sânge de la aeroportul moscovit Domodedovo, „să se înăsprească măsurile de securitate". Pe marginea aceluiaşi atentat sinucigaş islamist comis la Moscova, Luxemburger Wort scoate în evidenţă cât de vulnerabilă este de fapt Rusia şi ce preţ piperat e nevoită să plătească ţara premierului Putin pentru soluţionarea militară a conflictelor din nordul Caucazului.

Terorismul rămâne cea mai mare primejdie pentru securitatea Rusiei, a declarat, după atentat, preşedintele rus Medvedev, citat de cotidianul german de dreapta, Frankfurter Allgemeine Zeitung. Dacă aşa stau lucrurile, te întrebi de ce elita rusă e atât de ostilă occidentului şi alianţei NATO, de ce Rusia nu recurge la sprijin apusean spre a se moderniza şi a se dota şi cu o securitate mai eficientă.

În faţa terorismului nu există măsuri de securitate perfecte, estimează cotidianul Magyar Nemzet de la Budapesta, care aminteşte de măsurile ample de securitate adoptate de americani şi israelieni şi de bombele teroriste care, în ciuda tuturor acestor demersuri, continuă să explodeze.

Poate şi mai gravă este însă altă deflagraţie. Cea a ştirilor privind amplele concesii pe care liderii moderaţi ai palestinienilor păreau gata să le facă statului evreu.

Potrivit ziarului elveţian NZZ, aceste concesii ar revela slăbiciunea lui Mahmud Abbas şi a negociatorilor săi, dând apă la moară extremiştilor grupării teroriste islamiste Hamas.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz