Titan are solul ”asemănător cremei caramel”

După un zbor ce a durat mai bine de şapte ani, sonda Cassini-Huygens a aterizat, la termen , pe satelitul Titan, corp ceresc necercetat înainte. În ciuda unor previziuni sumbre, Cassini-Huygens a rezistat la şocul aterizării, fiind în stare să transmită date spre pământ. Distanţa parcursă de sonda spaţială în cei şapte ani este de peste 1,2 miliarde de kilometri.

Imaginile transmise (aproximativ 500 de megabiţi de date, conform specialiştilor europeni) sunt fantastice, David Southwood, directorul ştiinţific al Agenţiei Spaţiale continentale mărturisind că primele imagini l-au impresionat, cu atât mai mult cu cât nu puţini au fost cei ce se aşteptau la ”moartea” aparatului, la impactul cu satelitul. În jur de 500 de fotografii şi date referitoare la intensitatea vântului s-au pierdut la transferul către pământ, însă o bună parte a acestor informaţii pot fi reconstruite din fragmentele semnalelor recepţionate de cele 18 radiotelescoape aflate, în diverse colţuri ale planetei, în legătură cu Cassini-Huygens. "Pe oamenii de ştiinţă îi aşteaptă enorm de multă muncă dar oamenii de ştiinţă iubesc munca – de fapt, pentru ea trăiesc”, a comentat Southwood.

Senzorii sondei au recepţionat un sol portocaliu-brun moale, asemănător nisipului umed dispus sub o crustă subţire, a explicat John Zarnecki, responsabil cu analiza acestui tip de date transmise de sonda spaţială. ”Seamănă a cremă de zahăr ars, dar vă rog să nu scrieţi astfel în presă”, a completat Zarnecki. Satelitul planetei Saturn are o atmosfera îngheţată (temperatura este de minus 180 de grade Celsius), bogată în aburi de metan – unul dintre misterele lui Titan. Nu ar fi exclus ca ele să provină de la eventuale oceane ce s-ar putea ascunde sub suprafaţa vizibilă.

Cassini-Huygens poartă asupa sa şi un sistem de înregistrare audio precum şi un altul care sa poate eventual identifica lichidele de suprafaţă. Experţii consideră că studiul lui Titan ar putea releva multe dintre misterele formării vieţii pe pământ, de vreme ce atmosfera (pe care alte corpuri cereşti din sistemul solar nu o au) seamănă cu ceea ce se presupune că exista în jurul Terrei, cu milioane de ani în urmă.

Pe de altă parte, o imagine panoramică recepţionată la baza germană l-a determinat pe Martin Tomasko, expertul în analiza fotografiilor, să vorbească despre posibile canale de drenare care ”îţi lasă impresia că, nu cu mult timp în urmă, erau încă umede”. Cercetătorul american a cerut jurnaliştilor înţelegere: ”Noi nu avem încă răspunsuri la toate întrebările pe care dumneavoastră le puteţi imagina".

Denumirea Cassini-Huygens a fost dată în onoarea a doi astronomi europeni din secolul al 17-lea, olandezul Christiaan Huygens, descoperitorul inelelor lui Saturn şi a satelitului Titan, şi francezul de origine italiană Jean Dominique Cassini, cel care a descoperit restul de patru sateliţi mari ai planetei.