TOP: Joburi şi profesii

Nu este o pledoarie pro-domo şi nici măcar nu ne plângem de milă. Luăm act, doar. Nici măcar nu ne grăbim să confirmăm sau să dezminţim clasamentul celor mai potrivite sau rele profesii, elaborat de portalul CareerCast.com şi publicaţia americană Wall Street Journal. Spre deosebire de un studiu asemănător al centrului de cercetări The Conference Board, care analiza, strict subiectiv, demoscopic, gradul de staisfacţie al americanilor în raport cu propria meserie, topul Wall Street Journal ia în calcul factori determinanţi cum ar fi mediul de lucru, expunerea la riscuri, efortul fizic, stress sau nivelul de salarizare. Până la urmă, este vorba despre muncă, nu despre cinematografie 3D!

Ei, bine, profesia cea mai avantajoasă în anul 2009 a fost cea de actuar - evaluatorul de riscuri pentru investiţii, cel care, cuantificând informaţii din matematică, statistică şi ştiinţe economice, elaborează prognoze, modele posibile de scenarii pentru derularea unor afaceri cu pierderi financiare şi emoţionale minime. Un actuar aflat în perioada intermediară a carierei câştigă, anual, în jur de 80.000 de euro, salariul poate fi lejer dublu în faza de vârf. Asta, însă, nu înainte de a trece prin multe examene şi a petrece vreo zece ani închis într-o cuşcă de şoarece de birou.

Celelalte poziţii de pe podium sunt, cum era, poate, de aşteptat, acaparate de industria tehnologiei (dezvoltator de software şi analist de sisteme computerizate). Profesii interesante, înspre vârfurile ierarhiei, sunt biolog, filosof sau meteorolog.

Cel mai lipsit de stress job dintre cele identificate este reparator de instrumente muzicale. Sigur, cu excepţia cazurilor în care îţi intră pe mână vreo raritate. La extrema cealaltă pe scara stress-ului şi al riscurilor se află pompierii (locul 188 în clasamentul general).

La capătul nefericit al listei sunt zilierii din varii domenii, chemaţi să execute lucrări pe care în general cam toată lumea le refuză. Şi, pentru asta, cei mai norocoşi dintre ei nu-şi pot perimte să viseze la mai mult de 35.000 de euro. În schimb, în Statele Unite, aceştia intră gratis la spectacolele de circ: sunt, printre altele, cei care se ocupă de instalarea şi întreţinerea corturilor. Alţii sunt chiar mai puţin băftoşi, ajungând să muncească, la multe grade sub zero, pe câmpuri bătute de viscol, la întreţinerea unor sonde.

Desigur, banii nu sunt neapărat sursa fericirii, nici măcar când vine vorba despre locul de muncă: astfel, chirurgii, dintre care cei mai străluciţi au şanse reale de a strânge, din salariu, aproape 400.000 de euro într-un an, nu se află decât la începutul sfârşitului listei celor 200 de profesii indexate de Wall Street Journal, mai precis, pe locul 136. Din pricina tensiunii şi a riscurilor de îmbolnăvire în care lucrează, chirurgii stau umăr la umăr cu şoferii de autobuz, care pot fi la fel mulţumiţi cu locul lor de muncă dar pentru un maxim de 50.000 de euro pe an, sau cu barmanii care, dacă excludem bacşişurile, nu sar de 30.000 de euro.

Privite de afară, câteva profesii par a fi întruchiparea succesului: fotojurnalismul sau meseria de reporter pentru instituţii media cu flux continuu (cotidian, redacţii de ştiri de televiziune, platforme online şi chiar radio). La drept vorbind, pentru cei ce privesc fotojurnalismul sau reportajul ca simplă meserie şi nu ca un complex ce include şi pasiunea, discuţia nu şi-ar afla rostul. Însă, până una-alta, statistica publicată în Wall Street Journal constată că doar măcelarii, poştaşii, fierarii sau gunoierii au meserii mai rele decât, cum spuneam, reporterii de teren şi fotojurnaliştii.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Petre M. Iancu