1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Topul „Nu călcaţi politicieni, că şi ei sunt şoferi!”

19 aprilie 2010

Datorită declaraţiilor acordate în ultima vreme de ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, putem alcătui un top al principalelor justificări servite de autorităţi la întrebarea: “De ce nu avem încă autostrăzi?”

https://p.dw.com/p/N067
Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, unul dintre cei care ştiu de ce nu are România autostrăziImagine: Government of Romania

Locul cinci: măturicile

Pe locul cinci în topul “Nu călcaţi politicieni, că şi ei sunt şoferi!” se află măturicile arheologilor români. Periodic aceştia descoperă ruine milenare aflate exact pe traseul proiectatelor autostrăzi de care au atâta nevoie urmaşii daco-romanilor. Reacţia autorităţilor este fie de a amâna construcţia până ce trece măturica de arheolog, fie de a muta traseul autostrăzii (este opţiunea ministrului Berceanu) cu câţiva kilometri convenabili mai încolo. Ferice de cel lovit în teren de o astfel de mutare.

Locul patru: hârtiile

Locul patru se acordă măiestriei cu care birocraţia românească pune beţe în roţile şoferilor plătitori de taxe. Bazat pe prezumţia de hoţie, statul român are obsesia controlului impunând rigoare în respectarea unei legislaţii oricum uşor de păcălit. Pentru a începe construcţia unei autostrăzi decente statul român are nevoie mai întâi de o prospectare a terenului pentru alcătuirea caietului de sarcini pentru licitaţie, apoi urmează licitaţia în sine, apoi procesul contestaţiilor, apoi aşteptarea venirii fondurilor... în final întreaga procedură se întinde pe o durată de aproximativ un an. E natural, căci personalul ministerelor acuză oricum subdimensionarea.

Locul trei: europenii

Pe locul trei tronează însăşi Uniunea Europeană. Fondurile nerambursabile dăruite verişorilor estici mai săraci apar doar dacă dorinţa de a lucra serios la autostrăzi este demonstrată. Prin urmare statul român trebuie mai întâi să scoată banul din buzunar şi să construiască jumătate din şosea, iar cealaltă jumătate este finanţată ulterior de Uniunea Europeană. O strategie care rămâne incompatibilă cu deprinderile autorităţilor de la Bucureşti. În plus, Uniunea Europeană împiedică statul român să-i tragă prea tare de urechi pe constructorii netrebnici, aceştia fiind ocupanţii locului doi în topul nostru.

Bautafel Autobahn A 94 "Wir bauen für Sie"
"Construim pentru dvs!" -Germania are cei mai mulţi km de autostradă şi nu se opreşte aiciImagine: picture alliance/dpa

Locul doi: “animalele”

Mai limpede, constructorii de drumuri sunt nişte pungaşi. Au profituri uriaşe din contracte dar tot nu-şi fac treaba cum trebuie. Se contestă unii pe alţii întârziind la nesfârşit procedura licitaţiilor, nu au scrupule, sunt vorace şi statul nu are ce le face. Într-un cuvânt: sunt nişte fiare. Recomandăm autorităţilor să încerce pe viitor să verifice calitatea de fiinţă umană a constructorilor care aplică la licitaţii.

Locul întâi!

Cea mai frecventă motivaţie prin care autorităţile se scuză este sărăcia. N-avem buget. N-avem buget şi pentru că plătim prea mulţi bugetari, spune ministrul Radu Berceanu. În subtext deducem că cetăţeanul este de vină pentru această situaţie: prea mulţi doctori şi profesori sunt plătiţi de stat şi prea puţini cetăţeni aleargă cu sufletul la gură să-şi plătească dările. Oricum duşmănia împotriva autostrăzilor este omniprezentă şi din visteria goală guvernul trimite prea puţini bani la Transporturi.

După două decenii de capitalism îi putem în sfârşit arăta cu degetul pe cei răspunzători de lipsa şoselelor decente în România. Iată păcătoşii: arheologii, funcţionarii, europenii, constructorii şi în primul rând noi, şoferii.

Autor: Vlad Mixich
Redactor: Rodica Binder