Trafic cu ciorbă în Germania

Astăzi alimentăm motorul mândriei de a fi român cu ciorbă…nu orice fel de ciorbă, ci una românească.

MILIOANE DE-ŢI LASĂ GURA APĂ

S-a dus vremea cărţilor de bucate făcute ferfeniţă şi pătate cu urme grase de sos. Căci şi în bucătării a pătruns rapid şi discret internetul. Din ce în ce mai multe tinere gospodine şi gurmanzi amatori îşi culeg preţioasele indicaţii culinare cu ajutorul site-urilor de specialitate.

Una dintre cele mai mari colecţii din Germania, o adevărată bibliotecă alexandrină pentru gurmanzi, conţine 22,7 milioane de reţete. Pe „food-monitor.de” se pot găsi reţete din bucătăria tiroleză sau orientală, dulceţuri turceşti sau câteva secrete ale faimoşilor bucătari germani Lichter sau Mälzer.

ROMÂNIA PE PODIUM

În fiecare săptămână, „food-monitor.de” este accesat de 1,2 milioane de pofticioşi, dintre care 95% sunt din Germania. Cel mai căutat cuvânt este italienescul „radicchio”, leguma care înmiresmează bucătăria din Peninsulă. Medalia de argint este adjudecată, de înţeles de altfel, de „meniurile festive”. Dar surpriza care lasă dulce gust nu doar pe limbă ci şi în inimă, este locul trei deţinut de „reţetele româneşti”. Interesul manifestat de germani pentru gătelniţele româneşti îl surprinde şi pe specialistul în fineţuri culinare, Cristi Roman: „ E surprinzător, cu adevărat surprinzător că germanii nu caută mai curând reţetele din marile ţări europene. Dar bucătăria românească, deşi este mult mai nesănătoasă decât cea mediteaneeană, are o mare calitate: e foarte gustoasă”.

PELUZE CU MIROS DE TOCĂNIŢĂ?

Gospodinele de pe Rin, renumite pentru pedanteria şi ştiinţa bucătărelii, par a fi subiectul unor simptome interesante care poartă nume mioritice: mujdei, ciorbă de burtă, fasole bătută, cozonac sau ciorbă călugărească. Acestea sunt mâncărurile româneşti cele mai căutate pe site-ul „food-monitor..de”. Se pare aşadar că peluzele perfecte ale gospodăriilor germane vor căpăta încet-încet aroma de tocăniţă a scărilor de bloc dintre Carpaţi.

Încercând să ne explicăm acest fenomen, pofta de un bulz ardelenesc ne-a ciupit gura. Dacă vrei însă să găseşti un restaurant cu specific românesc într-un oraş german, trebuie să cauţi acul în carul cu fân. Românii nu au încă puterea financiară pentru a înfiinţa un astfel de local, deşi se pare că potenţialul succes nu ar întârzia. Căci mâncarea românească, deşi mai puţin sănătoasă decât bucătăria mediteraneeană, are calitatea tribală şi imbatabilă a gustului.

TRAFIC GREU CU CIORBĂ

Cristi Roman ne oferă o sugestie de afacere reuşită. Tocăniţa de ficăţei, spune specialistul gurmand, ar goli străzile de nemţi sătui de tacos şi chinezării prea-rafinate. Căci în bucătăria românească germanii pot găsi nu doar exoticul necunoscutului dar şi o parte din gustul familiar de acasă. Până ce bucătarii români vor invada ţinutul teuton, gospodinele specializate în „suppe” fac trafic greu pe internet cu ciorbă românească.