Traficul de persoane în Moldova

"Am auzit de multe ori opinia că cei care pleacă în străinătate ar ştii exact la ce să se aştepte. Dar ce credeţi dumneavoastră? Credeţi că a fost visul unor femei care au plecat la lucru în Occident să fie violate de 70 de ori pe zi, vândute pentru un dolar pe minut, bătute, silite să ia droguri sau chiar să aducă pe lume un copil doar pentru ca acesta să fie vândut? Aş putea să vă relatez nişte întâmplări incredibile," a explicat Viorel Gorceag, directorul singurului centru de reabilitare din Moldova destinat victimelor traficului de persoane.

Gorceag s-a confruntat cu poveşti cutremurătoare. De pildă, cea a unei tinere din Chişinău, care a fost dusă la Moscova sub pretextul unei oferte de lucru ca vânzătoare. Când i s-a explicat că urmează să lucreze de fapt ca prostituată, femeia a vrut să se întoarcă în ţară, dar criminalii au bătut-o şi au ţinut-o timp de zile întregi într-o pivniţă, fără hrană şi apă, până când a acceptat.

După trei luni de zile, femeia a fost salvată şi a ajuns la Centrul de reabilitare pentru victimele traficului de persoane din Chişinău. Existenţa acestei instituţii reprezintă cea mai clară dovadă că guvernul a început în mod oficial să se ocupe de problema traficului de persoane.

În continuare, majoritatea programelor pentru reabilitarea şi reintegrarea victimelor, dar şi cele preventive, sunt finanţate de comunitatea internaţională şi aplicate de diferite organizaţii non-guvernamentale din Republica Moldova. Printre acestea se numără organizaţia La Strada, condusă de Ana Ravenco. Care sunt cauzele acestei forme moderne a sclavagismului?

"Datorită sărăciei, a lipsei de perspective, dar şi a altor factori sociali, cum ar fi violenţa în familie, multe femeie iau decizia de a pleca la muncă în străinătate şi primesc oferte de lucru false. Este tragic că aceste propuneri vin adesea din partea unor persoane de încredere, din partea prietenilor sau a membrilor de familie", a declarat Ana Ravenco.

În locul să se ocupe, de pildă, de gospodăria cunoştinţelor din Italia, unele femei între 19 şi 29 de ani sfârşesc în cluburi de noapte din Turcia, unde sunt silite să se prostitueze. De obicei, traficanţii de persoane le sustrag paşapoartele, iar tinerele nu au nici o şansă să ceară ajutor din moment ce nu ştiu limba ţării şi nu cunosc pe nimeni.

Centrul de reabilitare din Chişinău îşi propune să le ofere victimelor o perspectivă pe termen lung şi un sprijin financiar. Pentru a se reintegra în societate, femeile au ocazia de a urma cursuri de pregătire profesională în domeniul economic. Potrivit reprezentanţilor centrului, aproximativ 5 la sută dintre victime ajung însă din nou în mâinile criminalilor.

Numărul exact al victimelor traficului de persoane din Republica Moldova nu este cunoscut. Anul trecut, au fost identificate 2.000 de victime, dar se estimează că cifra acestora se ridică în realitate la zeci de mii de persoane.