Tragedii şi dictaturi

„Cutremurul din Haiti”, nota bunăoară ziarul berlinez Die Welt, a iscat „o tragedie în mizerie”. Una ce irumpe „în vecinătatea celei mai mari economii din lume, cea americană, într-o ţară dintre cele mai sărace de pe glob, în care suferinţa, violenţa, corupţia şi foamea sunt la ordinea zilei. Nimeni nu poate îndrăzni deocamdată să estimeze numărul victimelor catastrofei”, mai scrie ziarul, cerând să li se acorde haitienilor o generoasă asistenţă, dată fiind nevoia, pe moment acută, de ajutoare.

„Nu doar continentul american, e obligat moral să acorde aceste ajutoare”, ci „întreaga comunitate internaţională”, mai estimează cotidianul din Berlin. Potrivit căruia, însă, într-o bună zi oamenii din Haiti vor trebui totuşi să-şi asume şi prin fapte răspunderea pentru insula lor”.

Seismul, releva şi Sueddeutsche Zeitung din Muenchen, a distrus capitala haitiană Port-Au Prince. „Zeci de mii de morţi”, titra la rândul său Frankfurter Allgemeine Zeitung, pentru ca ziarul Suedkurier din Konstanz să revendice acţiuni rapide pentru salvarea sinistraţilor de sub dărâmături şi nu interminabile dezbateri privind competenţele unora şi altora.

„Pe termen lung va fi însă nevoie de net mai mult spre a scoate această ţară din mizerie”, mai relevă acelaşi ziar german, care evocă năruirea speranţelor generate de primele alegeri haitiene libere, de acum douăzeci de ani.

De dictatură, de această dată de cea din China comunistă se ocupă şi alţi editorialişti occidentali. Mulţi salută cu nedisimulată bucurie decizia concernului Google de a renunţa la cenzura pe care firma americană o instituise acum 3 ani în beneficiul regimului chinez. Acordând înţelegere reacţiei firmei Google, Berliner Zeitung relevă că demersul Beijingului este „intolerabil”. Nu se poate accepta ca un regim (precum cel chinez) să se folosească de hackeri spre a descifra nişte coduri şi a pătrunde astfel în corespondenţa electronică a cetăţenilor săi, în scopul supravegherii mai eficiente a apărătorilor drepturilor omului.

Ziarul berlinez nu e naiv. Decizia concernului de a renunţa la cenzură pe site-urile chinezeşti e justă chiar dacă a fost adoptată din motive economice, relevă şi alţi analişti. Westdeutsche Allgemeine explică fenomenul evocând enormul prejudiciu de imagine suferit de Google din cauza obedienţei manifestate din 2006 încoace faţă de regimul comunist chinez, o pagubă pe care profitul economic dobândit în China n-a izbutit s-o compenseze.

„S-ar putea ca pe activiştii comunişti să-i surprindă hotărârea firmei americane, devreme ce regimul se obişnuise în ultima vreme cu impresia că poate ignora suveran orice fel de critici apusene privind încălcarea drepturilor omului în China”, relevă şi Frankfurter Allgemeine Zeitung. Ziar potrivit căruia, potentaţii Imperiului de Mijloc „au comis aceeaşi greşeală pe care-o săvârşesc adesea dictatorii”, în speţă eroarea de a subestima reacţia democraţiilor la provocări prea dure, prea frecvente şi îndelungate. „Rămâne doar de văzut cât timp şi cât de consecvent se va menţine Google pe poziţia” de a renunţa la forfecarea paginilor sale din internet în slujba dictaturii chinezeşti, în speţă, potrivit ziarului german, „dacă firma americană n-a încercat doar să dea o lovitură de imagine pentru a-şi reface prestigiul şifonat”.

Autor: Petre M. Iancu

Redactor: Medana Weident