Traian Băsescu continuă lupta

Se crease impresia une situaţii fără ieşire. După respingerea contestaţiei depuse la Biroul Electoral Central, candidatul Alianţei s-a aflat într-o situaţie dificilă. El a recurs aşadar la o disociere, admiţînd să se supună deciziilor instituţionale, dar cu amendamentul că le consideră incorecte. El a disociat legalitatea de moralitate, ceea ce pune în evidenţă o situaţie problematică. Atunci cînd instituţiile legale acţionează imoral, înseamnă că ceva grav se petrece în chiar funcţionarea statului.

În circumstanţele imediate însă Traian Băsescu trebuia să ia o decizie rapidă şi realistă, întrucît şi UE îşi manifestase la rîndul ei îngrijorarea faţă de ce se petrece în România, dar nu neapărat într-o manieră menită să-i încurajeze protestul. Uniunea Europeană a lansat mai curînd un avertisment pentru turul al doilea, cu recomandarea implicită ca lucrurile referitoare la turul întîi să fie lăsate aşa cum sînt. De altfel şi Comisia de politică externă din Parlamentul european a recomandat încheierea negocierilor cu România.

Pentru autorităţile de la Bucureşti, care au organizat alegerile într-un mod atît de defectuos, este un semnal politic ambiguu, pe care probabil că încearcă acum să-l descifreze. Înseamnă oare că din punctul de vedere al UE totul este în regulă şi că îngrijorările sînt numai retorice, sau dimpotrivă că există îngrjorări reale şi că, pentru turul al doilea, ar fi nimerit să se stăpînească?

Modul acesta de raportare la instanţa europeană se descifrează cu claritate din stenogramele PSD, dezvăluite publicului înaintea primului tur de scrutin. Şeful PSD se întreba pe la începutul anului, în acele dezbateri interne de partid, care să fie mesajul UE şi era îngrijorat de contradicţiile care apăreau între declaraţiile diferitelor sau aceloraşi persoane şi de accea căuta mereu confirmări fie la G. Verheugen, fie la R. Prodi. S-a văzut cu claritate că PSD nu îşi interiorizase valorile şi exigenţele europene, ci căuta doar să fabrice o faţadă acceptabilă pentru UE, creindu-şi în schimb acasă cît mai multe spaţii de acţiune discreţionară.

De altfel s-a văzut acum din reacţia Biroului Electoral Central că Justiţia nu acţionează independent, judecătorul Emil Gherguţ făcînd în public aprecieri politice dintre cele mai partizane. Candidatul Alianţei PNL-PD la preşedinţie se află într-o situaţie extrem de grea din cauză că nu mai are de partea sa decît votul alegătorilor. Disociind moralitatea instituţiilor de legalitatea lor, el a avertizat, implicit, că dacă va cîştiga alegerile prezidenţiale va încerca să provoace acele schimbări instituţionale menite să restabilească moralitatea. Or, acest lucru îi atrage de pe acum adversitatea unei întregi reţele de complicitate, de la magistraţi cu funcţii înalte şi pînă la umili funcţionari din diferite instituţii publice.