Transparency International: "Liga Campionilor" la şpagă

Se întâmplă în 2006: procuratura müncheneză descinde la sediul firmei Siemens şi adună tot ce poate fi probă la dosarul de corupţie orchestrat împotriva firmei germane. Ani la rând, de jur împrejurul lumii, Siemens ar fi plătit miliarde bune sub formă de şpagă pentru a obţine contracte. Mulţi manageri sunt chemaţi în instanţă, deficitul de imagine este imens.

Scandalul Siemens este considerat maximul absolut al criminalităţii economice "Made in Germany". Iar ecourile sale au dat de gândit altor concerne din Republica Federală. Conform celui mai recent Bribe Payers Index, clasamentul corupătorilor publicat periodic de Transparency International, Germania a mai câştigat - în raport cu studiul din 2008 - un loc în "curăţenie", urcând de pe cinci pe patru, în urma Olandei, Elveţiei şi Belgiei şi la egalitate cu Japonia. Lista cuprinde rezultatele analizei a 28 de naţiuni şi dovedeşte că firmele din Rusia, China şi Mexic sunt cele mai degrabă dispusă la a-şi cumpăra poziţia pe piaţă.

Cele mai atractive zone de şpagă

Pentru realizarea clasamentului din 2011 au fost sondaţi 3000 de oameni de afaceri. Li s-a cerut să povestească despre corupţia din mediile de afaceri străine ţărilor lor de origini. Banii negri curg pentru a obţine contracte publice, pentru a modifica legi, pentru a influenţa politicieni. Dacă principalii actori ai economiei globale, membrii G-20, nu iau povestea în serios, lucrurile nu se vor estompa, crede Huguette Labelle, şefa Transparency International. În 2010 s-a aflat pe masa liderilor G-20 un plan de acţiune iar la summitul de la Cannes ar urma să fie recenzate primele rezultate. Labelle a indicat şi statele care, închizând ochii în faţa "comerţului" cu favoruri economice, dăunează cel mai mult corectitudinii şi competiţiei: China, Rusia şi Indonezia.

Raportul Transparency din acest an se ocupă nu doar de administraţiile corupte ci şi de nivelul de criminalitate economică din diverse branşe publice sau private. Cele mai "necurate" sunt antreprenorii din construcţii precum şi afacerile cu gaz şi petrol. Conform raportului, în bogata industrie a petrolului din Nigeria au circulat, în perioada 2010- 2011, peste trei miliarde de dolari bani de mită.

Germania, în top dar deficitară

Edda Müller, şefa filialei germane a Transparency International, a criticat autorităţile de la Berlin pentru amânarea ratificării convenţiei anti-corupţie, document al Naţiunilor Unite încă din 2005. Oficialii federali reclamă absenţa bazei legislative pentru a adopta convenţia la care au aderat, deja, 154 de state. În Germania, deocamdată, mituirea unui parlamentar este doar atunci luată în calcul când se dovedeşte că au fost cumpărate voturi.

Transparency solicită, însă, ca legislatorii să îşi facă publice toate veniturile, indiferent de valoarea acestora. Un alt subiect sensibil din legislaţia germană., amintit de Edda Müller, îl reprezintă lacunele din măsurile ce prevăd combaterea spălării banilor. Atât organismul economic al ONU (OECD) cât şi Uniunea Europeană au atras, în acest sens, atenţia Berlinului.

În indexul anual al corupţiei, realizat de Transparency International, România ocupă, dimpreună cu Brazilia, Cuba şi Muntenegru, poziţia 69, cu un loc deasupra Bulgariei şi două deasupra Chinei, depăşită fiind îndeaproape de Ruanda şi Italia.

Autor: Marcel Fürstenau / cş
Redactor:Petre M. Iancu