Tratăm cu teroriştii?

Ziarele germane abordează vizita în Israel a şefului diplomaţiei berlineze Steinmeier. Tageszeitung din Berlin e de părere că refuzul demnitarului german de a conferi cu reprezentaţii organizaţiei teroriste islamice palestiniene Hamas ar constitui o eroare. Izvestia din Moscova îl critică în schimb pe preşedintele federaţiei ruse, Vladimir Putin, pentru că-i primeşte la Moscova pe exponenţii unei grupări extremiste, care „nu face decît să profite de Rusia spre a ieşi din izolare”.

Frankfurter Allgemeine Zeitung publică un amplu articol despre primejdia care planează asupra lumii libere din partea mişcării islamiste, şi cere occidentului să ia în serios fanatismul acesteia, devreme ce (extremismul) a devenit reprezentativ pentru spaţiul musulman. Articolul aminteşte de succesele electorale repurtate în Egipt de fraţia musulmană; în Iran de negaţionistul preşedinte Ahmadinejdad; iar în teritoriile palestiniene de organizaţia fundamentalist-islamică Hamas. Evocînd „mîndria mamelor şi taţilor teroriştilor sinucigaşi şi absenţa criticilor islamice la adresa răpirilor şi decapitărilor practicate de teroriştii reţelei islamiste al Kaida”, articolul lansează un grav semnal de alarmă. Fiindcă, în cazul Hamas, retorica antisemită, „cerînd îndepărtarea statului evreu” dintr-o presupusă „ţară musulmană şi eliberarea palestinienilor” de o prezumtivă „înjosire” aminteşte, potrivit aceluiaşi articol, „de propaganda nazistă care l-a adus la putere pe Hitler".

Die Presse din Viena relevă "ilegitimitatea reacţiilor violente" declanşate în lumea islamică de conflictul asupra caricaturilor daneze, evidenţiind „caracterul lor cu totul disproporţionat”. Ziarul aminteşte că în statele de drept „valorile supreme ale libertăţii religioase şi de opinie constituie obiectul unei proceduri complexe de echilibrare mutuală şi nu pot fi impuse cu forţa, şi cu atît mai puţin cu bombe”.

Jyllands Posten din Arhus estimează, pe marginea luării cu asalt a ambasadei daneze, că „regimul iranian doreşte confruntarea şi refuză să accepte regulile convieţuirii internaţionale”, ceea ce obligă lumea (liberă) „să reacţioneze adecvat şi să nu se mai lase dusă de nas la ONU, UE, sau la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică”.

Ziarul german Stuttgarter Zeitung semnalează riscurile care planează asupra libertăţii presei în vest, din pricina practicii multor tribunale „de a da dreptate adversarilor liberei expresii şi opinii”.

Die Welt din Berlin respinge criticile social-democrate la adresa cancelarului creştin-democrat german Angela Merkel, căreia stînga îi reproşează „militarizarea politicii externe. Altfel decît precedentul guvern german, (de stînga, social-ecologist), Merkel a refuzat doar să se lege din capul locului la mîini şi la picioare pe eşichierul diplomatic decretînd tabu anumite zone ale propriei gîndiri şi acţiuni”, scrie ziarul berlinez. „Această atitudine o cofruntă pe Merkel cu următoarea întrebare: va fi oare Germania gata să accepte la rigoare opţiunea militară în conflictul cu Iranul? Şefa executivului de la Berlin tace, în această chestiune”. Or, alegerile regionale din Saxonia Anhalt, care, potrivit ziarului berlinez au determinat criticile social-democrate împotriva liderei guvernului german „nu-l vor obliga pe cancelar să dea un răspuns univoc. In schimb o va face impredictibilitatea conducerii iraniene, care nu vrea în ruptul capului să renunţe la bomba atomică” scrie în concluzie, Die Welt.