Trilaterala franco-germano-iberică – aria consensului regăsit
14 septembrie 2004
tară.
”Vechea Europă e mai nouă ca niciodată!” Rostind aceste cuvinte, flancat de oaspeţii săi de la Berlin şi Paris, premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero a părut că aşteaptă aplauzele asistenţei. O concluzie pe care summitul tripartit din capitala iberică şi-a propus, de fapt, să o transmită.
Dacă predecesorul său, Jose Maria Aznar, a făcut front comun cu George W Bush şi Tony Blair, Zapatero a întors spatele vechilor parteneri şi s-a apropiat de ”vechea Europă”. Pentru că, a spus noul lider de la Madrid, locul Spaniei este înapoi, în inima Europei. Chirac şi Schröder au ştiut să îl răsplătească pe Zapatero pentru această piruetă – cu atât mai mult cu cât ea a fost dublată şi de o schimbare de atitudine faţă de Constituţia comunitară.
”Fără guvernul Zapatero nu am fi ajuns la un final în privinţa Constituţiei – şi când spun asta, trebuie să anexez şi un mare compliment”, a afirmat cancelarul federal. De-acum rămâne doar ca statele mebre ale Uniunii să ratifice Legea Fundamentală cât mai repede cu putinţă. Schröder nu crede că vreuna dintre ţările Uniunii ar mai putea face opinie separată – oricum, pentru liderul de la Berlin, un plan B sau C sau D nu intră în calcul.
S-a vorbit, la Madrid, şi despre Turcia. Ankara, au căzut de acord c ei trei lideri, mai are de lucrat la reforme însă, desigur, au fost înregistrate progrese.
Ceea ce uneşte cel mai tare Europa este convingerea că se impune o politică externă comună puternică. Iată, în privinţa Irakului, consensul pare a exista. Cel puţin în privinţa celor trei lideri prezenţi luni la Madrid. ”În irak s-a deschis o cutie a Pandorei”, a comentat Jacques Chriac, exprimându-şi temerea că ”noi nu o mai putem, acum, închide".
Cum ar putea decurge lupta împotriva terorismului în absenţa unor forţe militare? Premierul spaniol are o soluţie: ”Cooperarea în domenii cum sunt justiţia, poliţia, serviciile secrete şi, desigur, politica, pentru a evita transformarea în profeţie a mult invocatului război al civilizaţiilor”. În plus, în discuţie a fost adusă şi o armonizare a codului penal.
La atâta consens mai rămâne doar un mic detaliu controversat: distribuţia cheltuielilor în interiorul Uniunii Europene. În fond, Spania este una dintre ţările susţinute de marii contributori, în special de Franţa şi Germania. Sigur căă se poate rezolva, politic vorbind, nu e dificil de găsit un compromis, dar mai este mult de lucru.
Astfel de reuniuni tripartite ar trebui să devină manifestări politice periodice, a conchis, la finalul summitului, Zapatero, asigurând, însă, că nici o altă ţară nu ar trebui să se simtă îndepărtată şi izolată.