Troica într-o nouă misiune în Grecia

Experţii financiari au fost nevoiţi să-şi amâne misiunea de câteva ori; ultima dată din cauză că mai mulţi membri din noua coaliţie de guvernământ, aflată sub conducerea conservatorului Antonis Samaras, nu au fost disponibili din motive de sănătate. În timpul campaniei electorale din Grecia, Troica a preferat să păstreze distanţa. Prezentă la faţa locului a anunţat că va fi abia după învestirea guvernului.

Odată instalat, noul cabinet elen şi-a prezentat şi intenţiile: renegocierea programului de austeritate pentru a se mai atenua efectele sociale ale acestor măsuri. Coaliţia se aşteaptă ca măcar cursul reformelor să fie extins până în 2016, astfel încât ţara să aibă "în sfârşit timp să respire" - cum se spune deseori la Atena.

Pe fondul unui şomaj a cărui rată a atins 23% şi a unei scăderi record a PIB, de 7%, în cel de-al treilea trimestru al acestui an, majoritatea grecilor consideră că cererea guvernului Samaras este justificată.

În conflict cu opoziţia

Dar Troica avertizează că mult promisele reforme, mai ales cele în domeniile fiscal, privatizare şi restructurare administrativă, întârzie. În octombrie 2011, şeful delegaţiei FMI la Atena, Poul Thomsen, afirma că măsurile adoptate până la momentul respectiv nu erau nici pe departe suficiente.

"Va trebui să impresionăm Troica şi să facem chiar mai mult decât am promis", era de părere atunci Kostis Hatzidakis - analist financiar al formaţiunii conservatoare. Acum Hatzidakis a ajuns ministru al economiei şi are ocazia să-şi pună în practică teoriile. Există indicii că, pentru a recăpăta încrederea partenerilor străini, noul guvern elen vrea să demareze procesul de privatizare - intenţie care va alimenta conflictul cu opoziţia.

Alexis Tsipras, şeful stângii radicale (SYRIZA), îi reproşează premierului Samaras că deja s-ar fi lăsat îngenuncheat de Troica şi că, spre deosebire de campania electorală, acum nu ar mai vorbi despre revizuirea din temelii a programului de austeritate.

Visteria e goală

Conform presei elene, Grecia mai dispune de bani cel târziu până la mijlocul lunii august, după care intră în faliment. În plus, 20 august este termenul scadent la care ţara trebuie să achite către BCE peste trei miliarde de euro - reprezentând împrumuturi de stat. Alte 512 milioane de euro, reprezentând dobânzi, se cer achitate la sfârşitul lunii august.

Există totuşi şi veşti îmbuucurătoare: conform unui recent raport al creditorilor străini (Troica), în ultimii trei ani, aparatul de stat elen s-a mai subţiat. Din 2009 până în prezent, numărul funcţionarilor din serviciul public, încadraţi cu normă întreagă, a scăzut cu circa 11% - la 780.000 de persoane.

Agitaţie mare a stârnit un presupus contra-raport al reprezentantului FMI, Bob Traa, în care se speculează că, în ultimii doi ani, în Grecia ar fi fost angajaţi 70.000 de noi funcţionari publici.