171011 Tunesien Wahl

Printre cele mai bine de 100 de partide care îşi prezintă candidaţii la alegerile de mâine se numără formaţiuni de centru-stânga, pan-arabe de orientare socialistă, partide care şi-au înscris pe steaguri socialismul ştiinţific. De aceea, alegerea nu se anunţă deloc uşoară. Observatorii se aşteaptă ca maximum 10 formaţiuni să obţină mandate în Adunarea Constituantă.

Existenţa atâtor partide nu este neobişnuită într-o perioadă de tranziţie, apreciază Asiem El Difraoui, expert pentru probleme tunisiene în cadrul Fundaţiei germane pentru Ştiinţă şi Politică. "Aceste numeroase partide mici constituie o evoluţie firească după 30 de ani de dictatură. S-au format numeroase grupări care urmăresc interese foarte diferite. Oamenii încă nu au cultură politică, nu ştiu cum se realizează un compromis politic obligatoriu pentru crearea unor partide mari. Aceste chestiuni se vor învăţa însă, partidele vor crea alianţe, după cum unele au făcut deja. La final îşi vor face probabil apariţia blocuri politice de amploare."

În prezent sunt perceptibile trei curente politice: cel modernist, în care sunt grupaţi tineri revoluţionari şi activişti politici lipsiţi de experienţă în treburile statului, cel al foştilor opozanţi din interior ai fostului regim Ben Ali, partizani ai liberalismului pro-occidental şi islamismul politic. Foarte influentă este aici formaţiunea El Nahda, oprimată de fostul regim. Acestei formaţiuni i se dau bune şanse la alegerile de duminică. Totuşi, islamiştii sunt divizaţi, după cum afirmă Klaus Loetzer, directorul biroului Tunisia din cadrul fundaţiei politice germane Konrad Adenauer, din subordinea principalelor formaţiuni de guvernămât de la Berlin, CDU/CSU.

"În interiorul El Nahda există minimum două curente. Pe de-o parte sunt cei care se inspiră din modelul turcesc, care doresc o separare între stat şi religie, şi pe de alta unii care doresc o unitate între stat şi religie după model persan, care vor ca legea supremă să fie sharia."

Indiferent de partidele care vor ajunge la putere, este clar că sarcina lor principală va fi relansarea economiei. Ameliorarea condiţiilor de trai ale populaţiei constituie principala sarcină a clasei politicie tunisiene, afirmă Asiem El Difraoui. "Economia Tunisiei a avut de suferit în urma uriaşelor transformări. Creşterea economiei a dat înapoi, turismul nu a revenit la nivelul de odinioară. Nu se crează locuri de muncă. De aceea, situaţia economiei este prioritară pentru toate partidele politice."

Mai ales în reginile rurale unde a început răscoala împotriva preşedintelui Ben Ali, economia este la pământ. Din acest punct de vedere, revoluţia nu le-a adus oamenilor mare lucru. În încercarea de a îndeplini revendicările revoluţionarilor, alegerea Adunării Constituante este un pas decisiv.

Autor: Anne Allmeling / Ioachim Alexandru

Redactor: Medana Weident