Turcia îşi pune beţe în roate prin interzicerea partidului pro-kurd DTP

Partidul pro-kurd DTP este cea de-a 25-a formaţiune politică pe care Curtea Constituţională de la Ankara a decis să o scoată în afara legii, de la înfiinţarea curţii în 1963 încoace. Această cifră rotundă e mai degrabă un motiv de îngrijorare decât de bucurie. Sentinţa Curţii Constituţionale a fost conformă cu legile în vigoare, însă acestea nu oferă neapărat stofa din care se croieşte un stat pregătit pentru aderarea la Uniunea Europeană.

DTP este cel mai important partid la nivel local în regiunile în care trăiesc mulţi kurzi

Partidul intrat acum în ilegalitate este o formaţiune politică sprijinită în majoritate de kurzii care se angajează pentru o soluţionare a conflictelor dintre turci şi minoritatea kurdă. În regiunile în care trăiesc mulţi kurzi, în estul şi sud-estul Turciei, partidul DTP a devenit cea mai puternică formaţiune politică la nivel local, din rândurile căreia au fost aleşi numeroşi primari. Interzicerea acestui partid va turna gaz pe foc în condiţiile în care relaţia dintre turci şi kurzi e oricum tensionată. Iar aşa-numita "deschidere faţă de kurzi" pe care a invocat-o premierul conservator Recep Tayyip Erdogan în repetate rânduri a fost practic anulată de scoaterea în afara legii a Partidului Societăţii Democratice.

Un stat modern european ar trebui să fie mai atent la drepturile minorităţilor etnice, religioase şi politice

Curtea Constituţională a acuzat acest partid că ar fi "reprezentantul politic al mişcării PKK". Această mişcare, înfiinţată în 1978, e calificată ca organizaţie teroristă atât în Statele Unite, cât şi în Europa. Iniţial, PKK lupta împotriva guvernului turc pentru un Kurdistan independent. Între timp, organizaţia şi-a revizuit solicitările, cerând dreptul la autonomie pentru minoritatea kurdă care reprezintă actualmente aproape 20 la sută din populaţia Turciei.

DTP este cel de-al cincilea partid pro-kurd pe care Curtea Constituţională l-a scos în afara legii din 1993 încoace, iar acuzaţia că respectivul partid ar sprijini activ organizaţia separatistă PKK s-a repetat în mod aproape identic în fiecare caz. O parte a formaţiunii politice s-a reorganizat deja într-un partid nou, cu numele "Partidul pentru Pace şi Democraţie". Cei 19 deputaţi din DTP care au mai rămas în parlament, având în prezent statutul de independenţi, intenţionează să demisioneze pentru a solicita organizarea de alegeri anticipate.

În concluzie, Turcia îşi pune beţe în roate pe drumul ei, oricum foarte complicat, spre integrarea în Uniunea Europeană. Legile pe care se bazează Curtea Constituţională de la Ankara par să nu acorde suficientă atenţie libertăţilor pe care un stat modern european ar trebui să le acorde minorităţilor etnice, culturale, religioase şi chiar politice. În plus, prezumtivele probe că partidul DTP ar fi sprijinit acţiunile teroriste ale mişcării PKK nu sunt prea convingătoare. Iar numărul victimelor ciocnirilor violente dintre mişcare PKK şi turci ar putea să crească în continuare. Până acum, 40.000 de oameni şi-au pierdut viaţa în aceste confruntări.

Autor: Baha Güngör / A.S.
Redactor: Vlad Drăghicescu