Turcia, dublă victimă: a teroriştilor şi a politicienilor

Comentariu de Baha Güngör, adaptat de Cristian Ştefănescu

Atacurile teroriste din Turcia s-au transformat în ceartă politică la Berlin. La sfîrşitul săptămînii trecute, un ziar german cataloga această nouă dezbatere, purtată peste cadavrele unor victime nevinovate ale terorismului, drept o ruşine pentru parlamentarii federali. Liderul grupului parlamentar creştin-democrat-creştin- social, Wolfgang Bosbach, a apreciat că admiterea Turciei în Uniunea Europeană înseamnă importul de teroare în comunitate. Cancelarul Gerhard Schroeder a caracterizat această remarcă drept "compet lipsită de caracter". Iar cancelarul a preluat ideea jurnaliştilor şi a subliniat că se instrumentalizează politica pe suferinţa oamenilor. S-ar putea să fie, însă, momentul potrivit pentru intensificarea negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeană. Ministrul federal de Externe, Joschka Fischer, se află, de altfel, deja la Ankara, demonstrînd că, în astfel de momente, Berlinul preferă să discute nu despre ci cu Turcia.

Reţele teroriste internaţionale pot proclama succese enumerînd numărul mare de morţi şi răniţi din atentatele de la Istanbul. Este logica lor perversă. Şi tot succese ale lor, ale teroriştilor, pot fi considerate, în baza aceleiaşi logici perverse tipice acestei bresle, degringolada de pe pieţele bursiere sau periderile înregistrate de anumite branşe economice. Fanaticii au motive, multe motive de bucurie; iată încă un argument: mulţi renunţă la călătoriile sau chiar la vacanţele rezervate cu mult timp în urmă în ţări în care explodează atentatori sinucigaşi. Fanaticilor nu le prieşte dialogul intercultural.

Istanbul este uşa rotativă de la porţile Europei şi Asiei. Între Est şi Vest. Un simbol pentru o întreagă ţară - Turcia, amestec de islamism şi democraţie. Prin această uşă rotativă a pătruns teorismul în Europa. Nici o ţară europeană, nici o metropolă europeană - nimeni nu se mai află în siguranţă în faţa acelor creaturi care susţin că operează în numele lui Allah dar care, de fapt, sunt braţul lung al diavolului.

Sunt pregătite ţările şi guvernele euorpene să facă faţă acestui inamic invizibil? Serviciul federal german de informaţii (Bundesnachrichtendienst) este de părere că reţeaua al-Queda, finanţată de miliardarul saudit Osama ben Laden, nu şi-a revenit, pur şi simplu, după înfrîngerea militară din Afghanistan, ci mai mult: s-a reorganizat. Probabil că şi alte servicii secrete au ajuns la aceleaşi concluzii. Şi, probabil, din aceste concluzii se mai poate trage una: anume, distincţia clară ce trebuie să existe între percepţia credincioşilor musulmani şi, respectiv, terorişti. Nu se operează, pur şi simplu, cu mătura. Iată de ce Turcia nu trebuie abandonată - ci tratată ca un partener capabil să combată fanatismul islamist. A bloca negocierile Turciei cu Uniunea Europeană din cauza recentelor incidente de la Istanbul este complet lipsit de logică. În fond, chiar dacă o parte din autorii atentatelor teroriste de la 11 septembrie 2001 au operat din Germania, nu se poate spune că Germania a devenit exportator de terorism. S-ar suspenda, oare, negocierile cu vreunul dintre candidaţii ce urmează să fie admişi, anul viitor, în Uniune, în cazul în care următoarea operaţiune teroristă se va derula într-una dintre aceste state? Turcia are nevoie de umărul de ajutor al ţărilor democratice. Pe de altă parte, Europa trebuie să demonstreze că nu capitulează în faţa terorismului. Orice umbră de îndoială înseamnă gaz pe focul teroriştilor - cu ochii lor aţintiţi spre metropolele Europei. Mesajul cel mai clar trebuie să vorbească despre următoarele două aspecte: integrarea europeană a Turciei merge înainte cu susţinerea Vestului; care, la rîndul său, Vest nu are dreptul să se lase pradă populismului şi politicianismului.