1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Turcia nu este pregătită pentru Europa sau invers?

Cristian Ştefănescu17 februarie 2004

Este femeie, este văduva uneia dintre victimele regimului taliban şi a îmbrăcat în sfîrşit noua uniformă verde-albăstruie a forţelor afghane de securitate: fotografia lui Anis Gül este imaginea dimineţii, regăsită pe prima pagină a majorităţii ziarelor germane. Uşor copleşită de ipostaza în care se află, la absolvirea cursurilor de poliţistă, nu foarte tînăra afghană devine - fără voia ei - simbolul schimbării într-o ţară în care femeilor le este iarăşi permis să muncească - inclusiv în poliţie.

https://p.dw.com/p/B1A8

Tot relaţia dintre o femeie şi lumea musulmană este şi tema centrală a comentariilor scrise ieri şi apărute în această dimineaţă. Angela Merkel, şefa creştin-democraţilor germani, este femeia. Vizita pe care a întreprins-o în Turcia a fost o tentativă de a convinge Ankara: vă oferim un parteneriat privilegiat, dar renunţaţi la integrarea europeană. Răspunsul a fost un "mulţumim, nu!" categoric. Europa are de acum o problemă, căci, crede WESTDEUTSCHE ALLGEMEINE ZEITUNG, Turcia începe să dea semne că este pregătită de integrare, cel puţin mult mai bine pusă la punct sub aspect democratic şi economic decît unele ţări est- europene cărora Bruxellesul le face ochi dulci - astfel că politica minciunilor şi tergiversărilor nu mai poate funcţiona. Bulevardierul BILD se întreabă dacă nu cumva se pune greşit întrebarea. Turcia nu este pregătită pentru Europa sau, poate, mai degrabă, Europa nu este pregătită pentru Turcia? Printre alte publicaţii, şi STUTTGARTER NACHRICHTEN se teme de transferul dezbaterii în cîmpul electoral german. Coaliţia uniunilor conservatoare ar putea culege voturi dinspre limita dreapt a electoratului, în vreme ce social-democraţii şi ecologiştii ar putea, populist, să recurgă la minoritatea electorală şi etnică de origine turcă - aceeaşi care a reuşit deja, în anul 2002, să încline balanţa în alegerile parlamentare. Dar să privim şi spre celelalte teme ale zilei. La Bruxelles, cotidianul DE STANDAARD comentează reţinerile lui Jacques Chirac înaintea alegerilor europene. Intervalul de timp rămas pînă la scrutinul comunitar este exploata de majoritatea guvernelor pentru depăşirea impasului constituţional. Doar Franţa pare a frîna acest elan. Chirac se teme de o înfrîngere ruşinoasă, în condiţiile în care majoritatea francezilor nu agrează foarte tare extinderea Uniunii Europene. În contextul electoral francez, KURIER din Viena, scrie că scandalurile şi situaţia economică favorizează, deocamdată, un singur candidat: extremistul de dreapta Jean-Marie Le Pen. Revenind la cele europene, din Haga, DE TELEGRAAF susţine că axa Berlin-Paris nu mai poate funcţiona, singură, ca motor al unei Europe cu 25 de membri. Este nevoie, notează cotidianul olandez, de intervenţia Londrei. Nu doar pentru că experienţa britanicilor este utilă, ci şi pentru că este nevoie de o forţă transatlantică în condiţiile în care Europa are voci orientate spre America precum Spania şi Polonia. ABC din Madrid taie din elanul celor ce au sărit în apărarea liderului moderat de la Teheran şi titrează: preşedintele Mohamed Khatami, care a acceptat autoritatea supremă şi intangibilă a mulahilor, nu este Gorbaciov. Aşa cum, punctează, la rîndul său, TAGESSPIEGEL din Berlin, citîndu-l chiar pe premierul palestinian, Ahmed Qurei nu este Superman. Iar AFTENPOSTEN, ziarul conservatorilor norvegieni, face un control Rusiei preelectorale şi pronunţă un diagnostic relevant şi deloc surprinzător: sistem politic în continuare subdezvoltat.